Alianța universităților tehnice face apel la creșterea locurilor bugetate și la majorarea finanțării pe student în domeniul ingineriei, în condițiile în care aceste instituții au deja printre cele mai mari finanțări publice

1.496 de vizualizări
Concursul de directori la București
Foto: Pexels.com
Universitățile tehnice din România solicită autorităților, printr-o rezoluție adoptată la Cluj-Napoca, să crească numărul de locuri bugetate alocate lor și să majoreze finanțarea pe student “pentru toate specializările din domeniul tehnologiei”. Apelul vine în condițiile în care astfel de instituții de învățământ superior beneficiază deja de unele dintre cele mai mari finanțări per student, după cum semnala, în vară, rectorul uneia dintre principalele universități din țară.

În rezoluția adoptată în urma reuniunii din Cluj-Napoca, reprezentanții Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT, redenumită acum ARUST – Alianța Română a Universităţilor de Științe și Tehnologie), mai face, între altele, apel la măsuri suplimentare pentru sprijinrea educației STEM și anunță un “set de programe de cercetare științifică, adresate acestora, cu finanțare integrală din venituri proprii” – detalii în rezoluția integrală, mai jos.

În privința creșterii finanțării per student, Alianța – care reunește Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții București – solicită majorarea “pentru toate specializările din domeniul ingineriei, având în vedere costurile specifice crescute asociate pregătirii profesionale: desfășurarea aplicațiilor cu formații mici de studenți, necesarul de infrastructură specifică (…)”.

  • Iar organizația invocă “importanța majoră a științelor inginerești în sectoare strategice de dezvoltare ale economiei naționale”, pentru a cere “ARUT consideră necesară “adoptarea de către toți factorii decidenți a unui set de măsuri care să susțină și să încurajeze orientarea tinerilor către învățământul superior tehnic, precum și de creșterea numărului de locuri bugetate alocate universităților cu aceste domenii“.

Potrivit datelor preliminare pentru anul 2022, publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), universitățile tehnice au printre cele mai mari finanțări per student, în rândul instituțiilor de învățământ superior. Datele preliminare CNFIS pe 2022:

Situația era semnalată în vară de Marian Preda, rectorul Universității din București, într-un interviu pe marginea proiectelor de legi ale educației, puse atunci în consultare publică. Marian Preda oferea atunci un exemplu: “Universitatea din București are aproape 34 de mii de studenți, Politehnica are cam 60% din această cifră, iar Medicina din București cam 35% din câți avem noi, aproape de 3 ori mai puțini. Când vine vorba de bani de la bugetul de stat, însă, Politehnica, cu 60% din numărul nostru de studenți, are 160% din veniturile publice ale UB, iar UMF București, cu 1/3 din numărul nostru de studenți, are o finanțare publică totală aproape identică. Cam la fiecare dintre cele două finanțarea per student este de peste 2,6 ori mai mare decât la UB.” 

În același interviu, Marian Preda punea situația in contextul proiectului de lege a învățământului superior și comenta pe marginea situației actuale din administrarea mediului universitar:

  • “Problema principală pentru Universitatea din București este că proiectul de Lege a învățământului Superior perpetuează un monopol asupra deciziilor și resurselor deja stabilit de vreo două decenii și menținut cu foarte scurte perioade în care a fost ușor slăbit, dar niciodată eliminat. Este monopolul unui singur domeniu fundamental de studii, al unui singur oraș de proveniență a decidenților și aproape al unei singure universități din care vin aproape toți cei care ocupă poziții de vârf în învățământul superior românesc.”
Rezoluția Alianței Române a Universităţilor Tehnice (ARUT):

“Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) a fost gazda întâlnirii reprezentanților instituțiilor de învățământ superior membre ale Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT), alianță constituită din cele cinci universități tradiționale de învățământ tehnic, respectiv Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea ”Politehnica” din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică de Construcții București.

Prin profilul universităților partenere, ARUT reprezintă astăzi la nivel național, interesele a peste 80.000 de studenți din ramura de științe inginerești, fiind cel mai mare formator și furnizor de resursă umană înalt calificată în domenii prioritare ale economiei românești. Sunt acoperite o largă și diversă paletă de specializări de maximă actualitate și importanță strategică, precum știința calculatoarelor, automatizări industriale, robotică, microelectronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricație, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligență artificială, blockchain și multe alte noi tehnologii care prefațează acest secol al high-tech.

Concluziile și propunerile agreate de către reprezentanții ARUT în urma reuniunii de la Cluj-Napoca sunt sintetizate după cum urmează:

  1. Luând în considerare importanța majoră a științelor inginerești în sectoare strategice de dezvoltare ale economiei naționale, ARUT consideră necesară adoptarea de către toți factorii decidenți a unui set de măsuri care să susțină și să încurajeze orientarea tinerilor către învăţământul superior tehnic, precum și de creșterea numărului de locuri bugetate alocate universităților cu aceste domenii. Nevoia de ingineri pe piața forței de muncă este susținută prin solicitările constante, aflate într-o continuă creștere venite din partea tuturor angajatorilor, gradul de angajabilitate fiind în acest domeniu de peste 85%.
  2. Dezvoltarea competitivității și atractivității în domeniul de științe inginerești este posibilă numai prin asigurarea unei finanțări adecvate pentru toate nivelurile de studii universitare: licență, master și doctorat. În acest sens solicităm factorilor de decizie majorarea finanțării pe student pentru toate specializările din domeniul ingineriei, având în vedere costurile specifice crescute asociate pregătirii profesionale: desfășurarea aplicațiilor cu formații mici de studenți, necesarul de infrastructură specifică (echipamente, instalații și instrumentație de laborator corelate cu procesul accelerat de dezvoltare tehnologică, gama foarte variată de componente electronice, electrice, mecanice, diverse materiale, consumabile, substanțe), consumul de energie electrică, precum și necesarul de personal didactic auxiliar specializat (laboranți, tehnicieni, ingineri de sistem etc).
  3. Pentru a oferi și asigura României o dezvoltare durabilă în acord cu noile tendințe și tehnologii, ARUT solicită tuturor decidenților adoptarea de urgență a unui set de măsuri care să stimuleze și susțină educația în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics). Această abordare este unanim împărtășită la nivelul european prin politicile și programele lansate. În acest sens ARUT solicită Ministerului Educației susținerea universităților care contribuie la dezvoltarea domeniului STEM printr-o alocație financiară suplimentară de minimum 50%, care să asigure alinierea acestora la noile tehnologii.
  4. În vederea stimulării și încurajării cadrelor didactice și a tinerilor cercetători din universitățile partenere, ARUT lansează un set de programe de cercetare științifică, adresate acestora, cu finanțare integrală din venituri proprii. Această măsură a fost decisă în contextul în care accesul tinerilor în cadrul competițiilor naționale de cercetare-dezvoltare, caracterizate printr-un număr extrem de mic de apeluri dedicate și cu o rată de succes redusă, este limitată drastic și amputează orice perspectivă de dezvoltare personală în acest sens.
  5. Universitățile membre ARUT sunt puternic orientate spre consolidarea dimensiunii internaționale, fiind angrenate activ în dezvoltarea Spațiului European al Învățământului Superior și Cercetării. Astfel, ARUT este singurul consorțiu de universități din România în care toți membrii fac parte din alianțe de tip universități europene: EU_CONEXUS Plus, INGENIUM, EUT+, E3UDRES2 și EELISA, ceea ce dovedește recunoașterea la nivel internațional ca universități de elită și buna corelare a sistemului de învățământ tehnic superior românesc cu cel european. ARUT solicită Ministerului Educației susținerea în continuare a acestor alianțe transnaționale de tip universități europene, pentru derularea și implementarea în bune condiții a tuturor acțiunilor planificate, în vederea creșterii nivelului de calitate, performanță, atractivitate și competitivitate internațională.   
  6. ARUT susține principiile egalității de gen, diversității și incluziunii ca și comunitate academică, în concordanță cu exigențele mediului economic și social, prin abordări inovative, inter și transdisciplinare, subsumate procesului cunoașterii. Aderând la proiectul “Women in Tech”, susținut de Comisia Europeană, își asumă implicarea femeilor în îmbunătățirea eco sistemului tehnologic și industrial, în mediul academic, în sectorul public și privat, pentru a construi rețele care să permită femeilor să găsească cel mai bun loc pentru abilitățile lor tehnologice.
  7. ARUT încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul studenților în scopul dezvoltării de abilități importante, cum ar fi inovarea, rezolvarea problemelor și asumarea de riscuri. Prin înființarea de Startup-uri și Spinoff-uri de către studenți în cadrul universităților se promovează inovarea și se stimulează dezvoltarea economică în comunitate, creșterea și succesul întreprinderilor și industriilor locale
  8. În scopul alinierii cu politicile europene din domeniul cercetării și inovării s-a decis în cadrul ARUT modificarea denumirii consorțiului din “Alianța Română a Universităţilor Tehnice -ARUT” în “Alianța Română a Universităţilor de Științe și Tehnologie – ARUST. Aceasta va deveni operațională după actualizarea actelor constitutive.”

DOCUMENT Rezoluția, și în format .pdf:


1 comment
  1. In octombrie 2021, UPB a organizat concurs de admitere la studii universitate de licenta.
    Din pura curiozitate: aceasta sesiune de admitere a fost organizat pentru ca nu aveau suficiente locuri scoase la concurs in sesiunile din iulie si din septembeie? SAU in realitate este o dovada faptului ca numarul de candidati de la nivel national nu mai este suficiente de mare pentru a se ocupa toate locurile scoase la concurs?
    Situatia din 2021 de la UPB demonstreaza ca si invatamantul tehnic are de auferit de pe uema scaderii numarului de candidati(studentii), iar prima parte a rezolutiei nu are nici o fundamentare, singura doleanta fiind legata de cresterea finantarii.

    Daca nu realitatea actuala atunci cu siguranta cea de peste 3-5 ani va arata ca sistemul actual de finantare a invatamantului superior va trebui sa fie profund reformat!

    Cum? este o foarte buna intrebare la care insa trebuie sa raspunda decidentii: ministere ( cel al educatiei, economiei – pt ca educatia produce pentru economie, finante,. etc) parlament.
    Vom avea parte de un raspuns la aceasta intrebare si posibil o implementate a solutiilor necesare pentru un sistem de educatiei care sa deserveasca societatea noastra?
    Nu stiu, insa ….. trebuie sa speram!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Teza de doctorat a ministrului Bode: Universitatea Babeș-Bolyai se va pronunța cu întârziere dacă a fost sau nu plagiat, pentru că, pe lângă verificările inițiale, va fi făcută o analiză și la comisia de etică, după sesizări primite direct / Rectorul și șeful comisiei de etică a UBB estimează că procedurile vor mai dura în jur de două săptămâni

Verificările privind teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, care au început săptămâna trecută la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, se prelungesc, deoarece s-au înregistrat, mai nou, plângeri și…
Vezi articolul