(P) Școala de Medicină a viitorului a început la Iași

1.971 de vizualizări
În imagine, mai mulți studenți care participă la unul dintre scenariile avansate de proiectul Telson iau decizii care afectează direct “viața” unui pacient virtual / Foto: UMF Iași
Îți dă dependență.” “E la standarde europene.” “E o metodă foarte bună de fixare a cunoștințelor teoretice.” “Să lucrăm în echipă a fost ceva nou pentru noi și e un lucru foarte folositor pentru viitor.”

Studenții au un mare avantaj, indiferent de școala sau țara în care învață: sunt tineri, iar tinerețea le permite să fie sinceri și mai ales critici. Părerile de mai sus sunt ale unor studenți. Români, după ce au participat la unul dintre cele mai ambițioase proiecte de învățare online din Europa, alături de studenți din Londra și Brno.

Practica medicinei spune că un medic devine cu atât mai bun cu cât învață de la fiecare pacient pe care îl întâlnește. În secolul nostru, această metodă tradițională de pregătire ar putea fi, totuși, depășită.

Lumea întreagă se schimbă cu o viteză amețitoare, lumea reală se împletește cu o mulțime de realități virtuale, un amestec ce poate fi periculos, dar atunci când singurul gând pe care îl au oamenii este să facă bine, realitatea virtuală ne oferă un ajutor imposibil de înlocuit. În cazul UMF Iași, această poveste se numește TELSON.

În 2016, noul rector al UMF „Grigore T. Popa” din Iaşi, profesorul universitar dr. Viorel Scripcariu a crezut într-un alt model de a face școală. Universitatea pusese deja bazele e-learning în 2010 – prima platformă de acest fel dintr-o școală de medicină românească – iar noul proiect în care a intrat școala a mai cerut un upgrade al acesteia.

În 2018, UMF Iași a început programul ”TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences” împreună cu două universităţi partenere: Masaryk University din Brno, Cehia şi St George’s Hospital Medical School din Londra.

I-am întrebat pe reprezentanții UMF cum ar descrie, pe scurt, TELSON: “posibilitatea de te antrena în timpul școlii, într-un mediu virtual controlat de specialiști în medicină și IT, pentru anii de practică ce vor urma după studii.” Adică o metodă care îi ajută pe studenți să “ardă etape” într-un mod controlat, care nu înseamnă că vor pierde cunoștințe, ci că, din contră, le vor “fixa mai bine”, după cum spune un student.

“Cele două metode pilotate în cadrul proiectului se numesc „Învăţare bazată pe echipă” (Team-Based Learning -TBL) şi „Învăţare bazată pe problemă” (Problem-Based Learning – PBL).

Prima metodă este remarcabilă prin faptul că antrenează studenţii în ceea ce se numeşte „învăţare pe cont propriu” („self-directed learning”) prin înlocuirea formei „clasice” de curs (în care profesorul predă şi studenţii notează) printr-o succesiune de 3 etape educaţionale în care, în prima etapă, studenţii trebuie să înveţe materia ce se va preda în timpul cursului anterior desfăşurării lui, iar în următoarele două etape care vor avea loc în timpul cursului, studenţii vor parcurge un proces de evaluarea a cunoştinţelor dobîndite şi vor rezolva într-un scenariu virtual cazul unui pacient. Iar pacientul ar putea fi unul real.” spune asistentul universitar dr. Adrian Ciureanu, cel care construise în 2010 platforma de e-learning a universității.

“Cred că aplicarea metodelor pe care le-am folosit în proiect ar fi benefică pentru programa actuală de învățământ”, crede un student care a participat la program.

E un program care încurajează interacțiunea și deciziile luate în echipă” îl completează un coleg.

Studenții lucrează în echipe de până la șase membri. Profesorii urmăresc astfel nu doar cât a învățat fiecare elev în parte, ci și cât învață fiecare echipă. Mitul profesorului-doctor-genial care rezolvă problemele imposibile singur primește, astfel, o lovitură grea.

Profesorii folosesc ce-a de-a doua metodă de învățare, TBL, în timpul lucrărilor practice sau a stagiilor clinice. Ambele metode folosesc scenarii virtuale. Dar, cum spun profesorii care au participat la TELSON, vorbim despre pacienți virtuali care ar putea fi reali.

Studenții care au participat la proiect au fost din anii cei mai grei ai școlii de medicină – anii IV și V. Scenariile în care au lucrat au fost despre Gastroenterologie, Biochimie clinică şi Nefrologie și au fost coordonate de conf. dr. Gabriela Ştefănescu, conf. dr. Dana-Mihaela Turliuc, conf. univ. Mihaela Moscalu, as. univ. dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu, conf. dr. Bogdan Stoica, conf. dr. Ionuţ Nistor, as. univ. dr. Bogdan Iliescu şi as. univ. dr. Adrian Ciureanu.

TELSON se încheie.

UMF a organizat o conferință de presă care marchează, simbolic, finalul proiectului. Peste 100 de stundeți au participat la program și se declară, într-o proporție covârșitoare, foarte entuziasmați de experiență.

Înseamnă asta că vor duce cumva mai departe ceea ce au trăit? Nu e un angajament, însă peste 85% dintre ei au afirmat într-un sondaj că au simțit în timpul proiectului că au fost puși în situația de a lua decizii asemenea unui specialist. De fapt, acesta e și marele avantaj al proiectului.

În UMF Iași, proiectele Erasmus continuă. Iar joaca aceasta serioasă online de-a medicina adevărată ar putea fi cheia pentru perioada pe care o trăim – criza COVID-19 și incertitudinea care planează asupra învățământului clasic.

Când căutăm modele de bună practică, n-ar fi rău să ne aruncăm un ochi și la Iași, la medicină.

Sursa foto: UMF Iași. În imagine, mai mulți studenți care participă la unul dintre scenariile avansate de proiectul Telson iau decizii care afectează direct “viața” unui pacient virtual. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Guvernul Orban vrea să aloce colegiilor centenare majoritatea fondurilor pentru Educație din Planul Național de Relansare și Reziliență, deși spune că “nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate economic”

Guvernul României propune alocarea a 500 de milioane de euro către colegiile centenare, din fondul de 1,05 miliarde de euro propus pentru finanțarea Educației în Planul Național de Relansare și…
Vezi articolul

Protestele angajaților din educație continuă vineri, 16 decembrie, în 11 județe din țară, anunță cel mai mare sindicat din învățământ / „Nu vom renunța la aceste proteste, dacă nu se vor rezolva problemele”, Simion Hăncescu, liderul FSLI

Angajații din sistemul de educație continuă protestele vineri, 16 decembrie, în mai multe județe din țară, potrivit Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Este vorba despre următoarele județe: Arad, Maramureș,…
Vezi articolul

Eliminarea declarațiilor pe propria răspundere pentru părinți, prin care se obligă să nu înregistreze orele online, cerută Ministerului Educației de Federația Asociațiilor de Părinți: Încalcă dreptul la educație al elevilor

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți solicită Ministerului Educației eliminarea declarațiilor pe propria răspundere pentru părinți, cele introduse recent, prin care aceștia se obligă să nu înregistreze orele online. “Încalcă…
Vezi articolul

Primarul Iașului, Mihai Chirică, proaspăt suspect într-un dosar DIICOT și plasat sub control judiciar, se afișează cu elita școlară și universitară, căreia îi promite că administrația locală va continua să “valorifice avantajul tinereții”

Două evenimente asociate cu excelența școlară și academică din Iași au fost ocazii pentru primarul orașului, Mihai Chirică, să “iasă în lume” în momentul în care tocmai a devenit suspect…
Vezi articolul