Rezultatele obținute de România la TIMSS 2019 vor fi făcute publice marți, 8 decembrie, de Universitatea din București, instituția care a organizat în țară administrarea acestei testări internaționale. Conferința de prezentare a rezultatelor obținute de elevii români de clasa a VIII-a la matematică și științe (biologie, fizică, chimie) va începe la ora 12:00.
- Conferința cu rezultatele României la TIMSS 2019:
Rezultatele pentru România ale studiului TIMSS 2019 sunt prezentate de către coordonatorii cercetării la nivel național: Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), și Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Conferința de presă va fi moderată de Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt și directorul Direcției Orientare Strategică, Evaluare, Monitorizare și Politici Publice a Universității din București.
Dragoș Iliescu, coordonatorul cercetării la nivel național:
- Nu s-au aplicat doar teste de matematica si stiinta, ci si chestionare de context al scolii
- Rezultatele care sunt evidente din acest studiu sunt că România s-a plasat dintotdeauna atât la matematica, cat si la stiinte sub media internationala de 500 de puncte
- La Matematica in mod special exista o recuperare de 21 de puncte fata de ultimul studiu la care Romania a participat. In inca 2 editii România poate trece de mijlocul scalei, daca se mentine acest trend
- Distributia performantei este o problema a sistemului educational romanesc. Constatam la matematică 22% din populatia scolara are analfabetism numeric
- Liderii sunt țările asiatice Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud
- Ceea ce ne doare este 22% nivelul de analfabetism, cel mai mare nivel inregistrat de vreo țară europeană
- Câteva exemple de itemi pe care nu ii fac copiii din România:
- La Științe avem din nou cel mai scăzut punctaj înregistrat de o țară europeană
- Înregistrăm și aici o diferenta in avantajul fetelor și dezavantajul băieților
- 4% high performance și 22% analfabetism știintific funcțional – înregistrează România.
- Studiul PISA al OECD trateaza literatiile scolastice intr-un singur studiu, IEA rupe aceste domenii in doua studii diferite (matematica si stiinte in acest studiu, limba in PIRLS).
Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și coordonator al cercetării:
- La fomarea continua a cadrelor didactice, doar o treime au absolvit un curs in ultimii 2 ani
- Peste 51% dintre profesorii de matematica au spus ca ar avea nevoie de formare in predarea digitala, cu 8 luni inainte sa inceapa pandemia
- Deci jumătate dintre profesorii de matematica strigau ca au nevoie de formare pentru predarea digitala inainte de pandemie
- O alta problemă este legata de starea sociala si de saracie. In România, aproape jumatate dintre elevi ajung flamanzi la scoala si acestia au scoruri net inferioare celorlalti copii. Aici nici nu mai vorbim neaparat de alimentatie sanatoasa, ci de alimentatie suficienta
- Unde profesorii trateaza ca o problema insurmontabila deficitele istorice cu care vin copiii la clasă acest deficit se transforma intr-o problemă insurmontabila
- Accesu la la laboratoare: folosirea frecventa a calculatorului arata diferente de scor mai mari pentru România decat la nivel international.
- Prezenta in sine a laboratoarelor si a calculatoarelor coreleaza direct cu un nivel mai ridicat al performanței
- Avem o distribuție a performantei care evidentiaza inechitati masive. E una dintre cele mai mari probleme, care face ca Romania sa performeze prost si la evaluarile internationale, si la cele nationale
- Așa cum se intampla si in economie, ne lipseste si aici clasa de mijloc
- Nu avem o chestiune de alertă maximă în ce privește disciplina. Elevii raportează un elev ușor crescut al bullying-ului in scoala.
- In ce priveste starea de bine a copiilor, România se afla pe locul 4 in ceea ce declara copiii. Scoala in multe cazuri in Romania este un mediu mai sigur decat familia sau comunitatea. Foarte multi traiesc in situatii de saracie, de risc
- Politicile educaționale: sunt câteva zone critice – cea a echității, a formării profesorilor și a culturii și climatului școlar.
Marian Preda, rectorul Universității din București:
- Suntem într-o listă de 60 de țări care își pun pe hârtie rezultatele într-un domeniu extrem de important, educația, în matematică și științe, intr-o lista din care România lipseste in ce privește cercetările internaționale
- Mulțumim MEC că a finanțat această cercetare internaționale cu o sumă nu foarte mare ținând cont de importanța cercetării
- Cercetarea în sine și în special cercetarea aceasta evaluativa trebuie sa aiba relevanta si sa fie consistentă. Sunt foarte bucuros că suntem in fata unui raport ce va fi insotit in luna martie de o cercetare de țară. Este vorba despre o listă de aproape 200 de școli, un eșantion reprezentativ pentru România, de o metodologie comună la nivel internațional
- Astfel de cercetări care aduc date credibile sunt importante și inventii inregistrate la OSIM pe care nimeni nu le va implementa
- Universitatea din București este mândră să aibă specialiști care să poată pune pe masă cercetări relevante, cu sens
- În afara universității noastre, lista celor 5-6-7 universitati cu specialisti in socio-umane esrte scurtă și ar trebui sa ne uitam la ea cand finantam salarii de cercetare si linii de granturi
- Este esentiala utilizarea lor in luarea deciziilor. Proiectul România educată este importantă, cu atât mai importantă în lumina acestor date. Suntem plasați mai la coada listei în ce privește lista țărilor europene. Sper ca decidentii să foloseasca aceste date in fundamentarea deciziilor, pentru că sunt câteva date care striga in gura mare ce trebuie facut
- Cand vezi ca rezultatele tinerilor care vin fara o alimentatie suficienta la scoala sunt statistic in mod evident mai proaste decat ale celorlalti, este evident ca aceasta cauza a rezultatelor mai proaste trebuie eliminata
- Este evident ca trebuie sa facem programe de formare continua
- Ele trebuie sa fie văzute, intelese si colegii mei pot sa ajute la nivelul decidentilor. Vom avea un nou parlament, se formează un nou guvern si universitatea este gata sa isi puna la dispozitie toata expertiza pentru a schimba in bine societatea
Studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a) este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA) și are loc o dată la 4 ani.
TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. În România, au participat la cercetare 5.000 de elevi de clasa a VIII-a, care s-au alăturat celor peste 580.000 de elevi din 60 de țări din întreaga lume, explică Universitatea din București într-un comunicat remis Edupedu.ro.
Pentru România, studiul a fost elaborat și implementat de specialiști în științele educației și testare educațională de la Universitatea din București, prin UB Learning Centre – Laboratorul de Testare Educațională. Echipa a fost coordonată de prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Prorector UB și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), precum și de prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și președinte al Diviziei de Testare și Evaluare Psihologică al Asociației Internaționale de Psihologie Aplicată.