Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că veniturile pentru aproximativ 40% dintre angajații din învățământ vor fi înghețate, în contextul prevederilor din proiectul noii legi a salarizării. Aceata a afirmat că salariul debutantului scade cu 1.000 de lei. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
- Amintim că peste 8.000 de participanți s-au adunat la mitingul sindicatelor din fața Guvernului. Profesorii cer retragerea proiectului legii salarizării și modificarea măsurilor de austeritate din școli.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a precizat că grila este puternic comprimată:
„În momentul de față, prin acest proiect de lege unitară de salarizare, anulează în integralitate prevederile ordonanței 56, iar salariul debutantului va fi 1.000 lei mai mic. Plus că nu mai discutăm despre niciun fel de stimulare pentru colegii care au vechime și grade didactice. Pentru 40 și ceva la sută din personalul din învățământ, veniturile îngheață, grila este puternic comprimată, astfel încât diferența între salariul de intrare în sistem și salariul de ieși din sistem va fi foarte mică, ceea ce vă duce în continuare sau va menține în continuare lipsa de atractivitate a domeniul educațional”, a spus liderul sindical.
Salariul de bază al profesorului debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii. În net, salariul ar fi de aproximativ 4.400 de lei, cu circa 700 de lei peste nivelul actual al salariului de bază net al unui profesor debutant, de aproximativ 3.700 de lei.
Atenție: suma propusă pentru profesorul debutant nu reprezintă o creștere „curată” peste toate drepturile actuale. În proiect, o serie de sporuri și indemnizații dispar ca elemente separate și sunt fie incluse în coeficienții de salarizare, fie eliminate. Printre acestea se află sporul de suprasolicitare neuropsihică (10%), sporul pentru titlul științific de doctor (500 de lei) și indemnizația de hrană / norma de hrană (cca 380 de lei pe lună).
Creșterea este însă sub nivelul care ar fi rezultat din aplicarea promisiunii asumate după greva profesorilor din 2023, când OUG 57/2023 stabilea că grila de salarizare pentru profesorii debutanți trebuie construită pornind de la salariul mediu brut pe economie. Noua lege abrogă explicit OUG 57/2023, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.
Recent, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical.
Potrivit proiectului legii salarizării, angajații care la 1 ianuarie 2027 vor avea salariile mai mici decât salariul aferent lunii decembrie 2026 vor primi o diferență salarială tranzitorie până pe 31 decembrie 2031.
Sindicatele din Învățământ au propus ca salariul debutantului să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, în proiectul legii salarizării 2026, dar reprezentanții profesorilor n-au primit garanția că se va accepta acest lucru, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.
Recent, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „niciun venit nu va scădea”.
Redăm principalele declarații ale liderului sindical Marius Nistor:
Moderatoare: Acum e un guvern demis, un ministru demis și nu știm peste 2 zile cine ar putea să fie la Palatul Victoria. Așteptăm un vot de învestitură.
Marius Nistor: (…) În primul rând, noi discutăm de un Guvern interimar care, chiar dacă nu are dreptul să promoveze proiecte de lege, a ieșit în transparență cu proiectul legii unitare de salarizare și atunci este clar că trebuie să transmitem un mesaj celor care guvernează România, chiar dacă au statutul pe care l-am spus mai înainte. Pe de altă parte, orice proiect de lege privind salarizarea în domeniul bugetar categoric intră în Parlamentul României. De fapt, el ar trebui să treacă ca inițiativă a Parlamentului României și atunci noi vrem să le spunem parlamentarilor, indiferent de partidul politic din care fac parte, că nu putem accepta această variantă a legii unitare de salarizare, care nu a fost negociată cu partenerii sociali, care nu elimină inechitățile din sistemul de salarizare. (…) Chiar ministrul Pîslaru recunoștea că nu este o lege care să rezolve problemele, este o lege care trebuie să se încadreze într-o sumă minimă de aproximativ 8 miliarde, sumă pe care a pus-o la dispoziție domnul Nazare și, bineînțeles, o parte din acești bani, ca să arătăm până la urmă cei inechități sunt eliminate, se aduc către creșterile salariale a celor care au promovat măsuri de austeritate. (…)
Deci în momentul în care vrei să rezolvi inechitățile din sistemul de salarizare bugetar, atunci vii cu un proiect de lege negociat cu partenerii sociali. Un proiect de lege corect, care să respecte angajamentele asumate de către un președinte al României, de către Guvernul României, angajamente care au fost asumate și transformate ulterior în alte normative. La noi ne referim la ordonanța 56, cea care stipula foarte clar că salariul debutantului cu studii superioare de lungă durată trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie.
În momentul de față, prin acest proiect de lege unitară de salarizare, anulează în integralitate prevederile ordonanței 56, iar salariul debutantului va fi 1.000 lei mai mic. Plus că nu mai discutăm despre niciun fel de stimulare pentru colegii care au vechime și grade didactice. Pentru 40 și ceva la sută din personalul din învățământ, veniturile îngheață, grila este puternic comprimată, astfel încât diferența între salariul de intrare în sistem și salariul de ieși din sistem va fi foarte mică, ceea ce vă duce în continuare sau va menține în continuare lipsa de atractivitate a domeniul educațional.
Ne pierdem dascălii, iar politicienii nu fac altceva decât să se certe între ei: cine vine la putere, cine trebuie să plece de la putere, fără să țină cont de contextul în care ne aflăm, de criza care a lovit România, o criză generată nu de cei mulți, nu de români, o criză generată de cei care au avut putere de decizie. (…)
Articol în curs de actualizare