Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „grila este puternic comprimată”. „Diferența dintre salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem va fi foarte mică”, a spus liderul sindical. Declarațiile au fost făcute miercuri, 17 iunie, pentru TVR Info.
- Miercuri, 17 iunie, sindicatele profesorilor din învățământul preuniversitar au organizat un miting și un marș de protest în București, pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul noii legi a salarizării și de efectele măsurilor de austeritate adoptate anul trecut. Potrivit estimărilor jandarmeriei, la miting au fost prezenți în jur de 10.000 de oameni.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a precizat că proiectul legii salarizării 2026 nu poate fi acceptat, pentru că „nu elimină inechitățile”:
„(…) Nu putem accepta această variantă a legii unitare de salarizare, care nu a fost negociată cu partenerii sociali, care nu elimină inechitățile din sistemul de salarizare. (…) Chiar ministrul Pîslaru recunoștea că nu este o lege care să rezolve problemele, este o lege care trebuie să se încadreze într-o sumă minimă de aproximativ 8 miliarde, sumă pe care a pus-o la dispoziție domnul Nazare și, bineînțeles, o parte din acești bani, ca să arătăm până la urmă ce inechități sunt eliminate, se aduc către creșterile salariale ale celor care au promovat măsuri de austeritate. (…)”, a spus Marius Nistor.
Liderul sindical a menționat că diferența dintre salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem va fi foarte mică, prin urmare, învățământul nu va fi atractiv:
„În momentul de față, prin acest proiect de lege unitară de salarizare, se anulează în integralitate prevederile ordonanței 56, iar salariul debutantului va fi 1.000 lei mai mic. Plus că nu mai discutăm despre niciun fel de stimulare pentru colegii care au vechime și grade didactice. Pentru 40 și ceva la sută din personalul din învățământ, veniturile îngheață, grila este puternic comprimată, astfel încât diferența dintre salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem va fi foarte mică, ceea ce vă duce în continuare sau va menține în continuare lipsa de atractivitate a domeniul educațional.”
Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest.”
Elvis Istudorescu, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, a declarat că proiectul noii legi a salarizării „nu face decât să îngroape învățământul întru totul”. Acesta a spus că „suntem puși în prima treime a grilei de salarizare, iar coeficienții de multiplicare nu duc decât la o diminuare a salariilor tuturor angajaților din învățământ”.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical.
Recent, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „niciun venit nu va scădea”.
Despre proiectul Legii salarizării 2026
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Citește și:
Veniturile îngheață pentru 40% dintre angajații din școli, spune liderul sindical Marius Nistor, despre efectele noii legi a salarizării: Ne pierdem profesorii, iar politicienii nu fac altceva decât să se certe
VIDEO Peste 10.000 de profesori au protestat astăzi la Parlament, pentru retragerea proiectului legii salarizării și modificarea măsurilor de austeritate din școli / FOTOGALERIE de la protestul profesorilor
3 comments
Hai să vedem cât de bun a fost Bolojan la tăiat… a tăiat de la noi (eu am pierdut, brusc, 300 la net, să nu vorbim și de inflație), dar tot cresc salariile românilor mai buni decât mine, pentru că ei produc ceva mai important decât o fac eu, pentru țărișoara meeeeaaaa… https://www.youtube.com/watch?v=Jbn67LeoA2o
Dragă Bolo, te susține dragă Stolo, adică tatăl mortului viu, de serviciu: https://www.youtube.com/watch?v=3hUuZeFvg2U
E greu să pricepi cum se obțin datele statistice de pe INSSE, câți români buni ridică media atât de mult și, mai ales, de ce există asemenea fluctuații lunare (sigur, unii iau prime mărețe de Paști și de Crăciun). Sumele de mai jos reprezintă evoluția salariului mediu brut pe țară în primele 4 luni ale lui 2026. Cu toate tăierile șobolojanului, de la categoriile defavorizate – boom! – a explodat salariul mediu. Aș vrea să cred că cifrele se bazează pe creșterea salariilor din privat.
9220 9272 9902 9740
https://insse.ro/cms/ro/content/c%C3%A2%C8%99tiguri-salariale-din-1991-serie-lunar%C4%83
By the way, împarte brutul TĂU la brutul mediu din acea lună, vezi cât 0,x îți dă… atăt ai câștigat, în acea lună, ca viitor punctaj la pensie. Deci – de unde naiba are România ub salariu mediu brut atât de „satisfăcător”, în medie, câtă vreme majoritatea pălmașilor avem salarii de turcesc?
de fapt la statu roman intri cu un salariu mai mare decat la privat, care suporta de fapt cheltuielile, raspunderea este numai pe hartie, si iesi la pensie linistit cu un salariu mult, mult mai mare ca la privat. Normal ca vor sa continuie la fel
SI, un aspect la fel de rau, vechimea maxima pentru evolutia salariala este limitata la 25 de ani. Adica daca muncesti 40 de ani, in ultimii 15 cam stagnezi, deoarece in 25 de ani se presupune ca poti atinge nivelul maxim.
O grila normala in preuniversitar, pe schema curenta? coeficienti de la 2.2 pana la 3.5, pentru gradatia 0.
In universitar, de la 2.5 (2.2 fara doctorat), pana spre 3.5 (lector, vechime maxima), respectiv 4.5 (conferetiar, vechime maxima) si 6 (profesor, vechime maxima).
Dar cu o mica observatie: ca in alte tari, fara bani cu gramada din proiecte de cercetare 🙂 Caci proiectele de cercetare sunt pentru a oferi finantare doctoranzilor, pentru a suporta alte costuri, nu pentru a imbogati producatorii de maculatura (cum ar fi cel vehiculat la sefie ministerului Apararii)