Sindicatele din Învățământ solicită Guvernului retragerea Guvernului României retragerea imediată din dezbaterea publică a proiectului noii legi a salarizării, potrivit unui comunicat de presă. Reprezentanții profesorilor transmis că ar putea fi provocată o criză „profundă” în educație: „Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest.”
- 20.000 de profesori sunt așteptați să participe la protestul de astăzi din București. Angajații din Învățământ sunt nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării și de măsurile de anul trecut care au afectat educația
„Varianta de proiect pusă în dezbatere reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în vigoare, o sfidare fățișă a angajamentelor asumate anterior în fața salariaților din învățământ și a opiniei publice, precum și o dovadă incontestabilă de dispreț la adresa întregului sistem național de învățământ. În loc să corecteze anomaliile din trecut, acest proiect afundă și mai mult statutul personalului didactic în precaritate și impredictibilitate”, se arată în comunicat.
Sindicatele precizează că ar putea fi provocată o criză profundă în Educație:
„Asistăm la o decizie politică iresponsabilă, care tratează educația exclusiv ca pe o gaură în buget, nu ca pe o investiție în viitorul acestei națiuni. Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest.”
Reprezentanții profesorilor au menționat principalele probleme pentru care cer retragerea proiectului: „încălcarea flagrantă a OUG nr. 57/2023”, „nerespectarea acordurilor stabilite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii”, „grile și coeficienți umilitori”, „anularea sau diminuarea unor drepturi salariale”, „promisiuni neonorate din trecut” și „efectul cumulativ cu măsurile de austeritate din Legea nr. 141/2025”.
Marius Nistor a spus că proiectul noii legi a salarizării „este o bătaie de joc”. „Este o palmă dată colegilor care au vechime și experiență în sistem, salariile lor îngheață. Eventual, dacă scad, le dă domnul ministru acolo niște sume compensatorii valabile până în 2031”, a declarat acesta marți, 26 mai, la Antena 3 CNN.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, referitor la proiectul noii legi a salarizării, că sunt diminuate veniturile pentru „mulți profesori”. „Sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei”, a precizat liderul sindical.
Potrivit proiectului legii salarizării, angajații care la 1 ianuarie 2027 vor avea salariile mai mici decât salariul aferent lunii decembrie 2026 vor primi o diferență salarială tranzitorie până pe 31 decembrie 2031.
Sindicatele din Învățământ au propus ca salariul debutantului să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, în proiectul legii salarizării 2026, dar reprezentanții profesorilor n-au primit garanția că se va accepta acest lucru, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.
Recent, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat referitor la proiectul noii legi a salarizării că „niciun venit nu va scădea”.
Redăm comunicatul integral al sindicatelor din Învățământ:
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” – organizații sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor de negociere colectivă învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reunind interesele a peste 300.000 de salariați – solicită ferm Guvernului României retragerea imediată din dezbaterea publică a Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Varianta de proiect pusă în dezbatere reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în vigoare, o sfidare fățișă a angajamentelor asumate anterior în fața salariaților din învățământ și a opiniei publice, precum și o dovadă incontestabilă de dispreț la adresa întregului sistem național de învățământ. În loc să corecteze anomaliile din trecut, acest proiect afundă și mai mult statutul personalului didactic în precaritate și impredictibilitate.
Principalele probleme care impun retragerea de urgență a proiectului:
- Încălcarea flagrantă a OUG nr. 57/2023: Draftul actual ignoră complet actul normativ obținut în urma protestelor masive din ultimii ani. OUG nr. 57/2023 stabilește clar și fără echivoc că baza de calcul pentru salarizarea din învățământ trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant, principiu radiat din proiectul de lege. De asemenea, grila de salarizare trebuie astfel construită încât să țină cont de evoluția în carieră pentru motivarea corpului profesoral. Acest lucru înseamnă că este imperios necesar ca raportul dintre salariul de bază maxim (la gradația zero pentru un profesor din învățământul preuniversitar) și salariul profesorului debutant să fie de cel puțin 1,47:1. De ce pentru alte categorii socio-profesionale se ține cont de evoluția în carieră, iar pentru învățământul preuniversitar nu?
- Nerespectarea acordurilor stabilite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii: În anul 2024, s-a agreat ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar (cu gradul I și vechime maximă) să fie echivalat cu cel al unui medic specialist. În mod revoltător, actualul text legislativ propune o grilă în care diferența este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului.
- Grile și coeficienți umilitori: Este de-a dreptul inacceptabil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 pe o scară de la 1 la 8! Prin această ierarhizare, personalul din școli este menținut în pătrimea inferioară a grilei de salarizare din sectorul bugetar.
- Anularea sau diminuarea unor drepturi salariale. Acest proiect de lege anulează indemnizația pentru titlul științific de doctor, ceea ce conduce la pierderea atractivității studiilor doctorale și la reducerea veniturilor celor care beneficiază în prezent de această indemnizație. Susținem necesitatea acordării în continuare a acestei indemnizații, dacă salariatul își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul științific de doctor. De asemenea, se propune acordarea unei sume fixe derizorii de aproximativ 400 de lei brut pentru activitatea deosebit de complexă a profesorilor diriginți, precum și diminuarea indemnizației pentru predarea în regim simultan, a indemnizației pentru cei care lucrează în zone izolate, a sporului pentru practică pedagogică etc.
- Promisiuni neonorate din trecut: Cu ocazia adoptării Legii salarizării nr. 153/2017, lege prin care salariile medicilor au crescut consistent, iar mărirea acestora s-a făcut într-o singură tranșă, guvernanții de atunci au promis că, în următoarea lege a salarizării, următoarea categorie de salariați tratată cu prioritate va fi cea a profesorilor! Acum profesorii trebuie să mai aștepte. Până când? Un stat care, prin cei care-l conduc, nu este în stare să găsească resursele financiare pentru finanțarea corectă a educației este un stat eșuat!
- Efectul cumulativ cu măsurile de austeritate din Legea nr. 141/2025: Acest proiect de lege vine pe fondul unui val de măsuri profund anti-educație deja impuse (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora și ciuntirea/plafonarea indemnizației pentru titlul științific de doctor). Noua lege a salarizării nu face decât să lovească și mai rău într-un sistem de învățământ subfinanțat.
Asistăm la o decizie politică iresponsabilă, care tratează educația exclusiv ca pe o gaură în buget, nu ca pe o investiție în viitorul acestei națiuni. Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest.
Federațiile sindicale reprezentative din sistemul educațional avertizează că tăcerea sau mimarea consultării publice nu vor stinge revolta legitimă a colegilor. Dacă cei care gestionează acum problemele țării nu sunt capabili să facă o lege a salarizării echitabilă, prin care salariaților din educație să li se recunoască importanța muncii prestate, singura soluție este retragerea proiectului și începerea unor negocieri reale și serioase cu viitorul Guvern.
Educația cere respect!”
Despre proiectul Legii salarizării 2026
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie finalizată până la începutul verii 2026.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a transmis după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, în 6 februarie, că executivul a anunțat începerea consultărilor cu partenerii sociali din luna martie: „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, dar a fost amânată în contextul anului electoral de politicieni.
În timpul grevei generale din educație din primăvara lui 2023, premierul Nicolae Ciucă i-a „asigurat” pe profesori prin memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. Profesorii au fost în realitate sfidați, Guvernul Ciucă aprobând majorări prin ordonanță de urgență (OUG) pe care sindicatele nu le agreaseră.
- Pe 7 iunie 2023, ministrul Muncii de atunci, Marius Budăi, declara la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București: „Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”.
- Iar el adăuga tot atunci, în plină grevă: „Principiul de la care plecăm în construirea grilei de salarizare viitoare din viitoarea lege a salarizării unitare este plecarea de la salariul mediu brut aflat în plată și utilizat la construirea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru debutant așa va fi”.
După câteva luni însă, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru mai multe consultări pe marginea acesteia și spunea că proiectul de lege va trece prin Parlament în septembrie 2023. Sindicatele polițiștilor au fost cele care au aflat în octombrie 2023, după o întâlnire la Ministerul Muncii, despre faptul că cel mai devreme de la 1 ianuarie 2025 va fi aplicată această lege. Nu a fost aplicată până în prezent.
În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii, fiind an cu patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele cinci luni au fost, de asemenea, marcate de alegerile prezidențiale.
În 15 iulie 2025, președintele Nicușor Dan declara că legea ar putea fi gata în „un an – un an și jumătate”, apreciind că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri, ceea ce a dus la situații în care „oameni care lucrează același lucru au salarii diferite”.
De la 1 ianuarie 2024, salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net. În 2025, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, potrivit legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arată că salariul profesorului debutant trebuia să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Articol în curs de actualiare
