Cercetările arată că, așa cum elevii din România au rezultate mai slabe la școală decât cei din alte țări, și elevii romi au performanțe mai slabe decât cei de altă etnie, arată, într-o prezentare publicată recent, cercetătorul în educație Dacian Dolean. Dar astfel de cercetări nu spun motivele acestei situații: pentru a le afla, e nevoie de cercetări avansate, iar un astfel de studiu, de lungă durată, ajunge la concluzia: nu etnia, ci mediul socio-economic este cauza dificultăților de alfabetizare a copiilor romi.
- Dacian Dolean a deschis o serie de interviuri pe teme de cercetare pe care agenția care se ocupă cu finanțarea în cercetare și învățământ superior, UEFISCDI, le publică în prezent pe platforma sa. El a pledat, în interviu, pentru extinderea cercetărilor avansate în domeniul științelor educației, susținându-și argumentația cu informații dintr-un proiect intitulat “Early Literacy of Roma Children from Romania: Bridging the Socioeconomic Divide” (Alfabetizarea timpurie a copiilor romi din România: remedierea diviziunilor socio-economice – traducerea titlului aparține redacției).
- Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, cu o experiență de peste 20 de ani ca profesor, în România și SUA. Este afiliat Universității Babeș-Bolyai
Cercetarea avansată, a spus specialistul, oferă răspunsuri pentru care cercetările primare nu au explicații, acestea doar indicând situații de fapt. Astfel, dacă studiile primare arată că elevii romi au performanțe mai slabe, în medie, decât cei ne-romi, ele nu spun de ce. Răspunsul vine de la cercetarea vansată, care spune și ce soluții pot fi căutate.
Ce înseamnă aceasta, practic? Dacian Dolean, în interviul citat:
- “Există raportări potrivit cărora copiii romi sunt discriminați de către profesorii lor. Dar întrebarea este ce cred profesorii? Există argumente științifice la adresa lor? Dacă spui unui profesor că nu este ok să discrimineze copiii romi, el va întreba: “dar de ce-mi spui asta? Ce te face să crezi că discriminez?” Dacă noi credem că există discriminare, trebuie să oferim dovezi științifice riguroase. Să împărtășești doar opinii sau să zici că trebuie să schimbi comportamentul pentru că așa cere Uniunea Europeană nu sunt modalități convingătoare să îi ajuți pe profesori să-și schimbe convingerile.”
În studiul prezentat, cu o durată de opt ani – “cel mai lung proiect de cercetare longitudinală pe care-l desfășurăm în România” -, a fost analizat un eșantion de câteva sute de elevi: la început 500, în prezent continuând cu aproximativ 300, potrivit datelor invocate de cercetător.
Dacian Dolean a prezentat 3 aspecte relevante constatate până acum pe baza acestui studiu, care nu se cunoșteau, cu fundamentare științifică.
1. Nu etnia, ci statutul socio-economic al copiilor romi este principala cauză pentru dificultățile de alfabetizare ale acestora. Cel mai mare impact îl au educația părinților și condițiile în care locuiesc familiile respective. Potrivit cercetătorului, acest lucru a fost constatat atunci când a a fost analizată comparativ evoluția copiilor romi și ne-romi, iar între cei cu același statut socio-economic s-a constatat că nu există diferențe semnificative în privința nivelului de alfabetizare.
Dolean a arătat că este prima dată când un studiu științific aduce aceste argumente. Comparând situația din România cu cea din alte țări, el a comentat:
- “Cercetarea noastră arată că acest construct este foarte puternic în România, dar nu și în alte țări. În România, spre deosebire de țări precum Norvegia, SUA, Marea Britanie, vedem că se petrece acest fenomen. Posibil pentru că sistemul școlar nu este foarte solid, așa cum era altă dată, iar calitatea educației oferite în școli nu este la fel de echitabilă și la un nivel înalt ca altă dată. Avem aceste discrepanțe uriașe între elevi din cauza statutului socio-economic.”
2. În cazul școlilor pentru copii cu nevoi speciale, copiii romi au fost adesea incluși pe baza unui test de inteligență non-verbală cunoscut sub denumirea Raven, despre care se credea, în urmă cu trei decenii, că nu reflectă impactul mediului cultural. Cercetarea actuală a constatat, însă, că acest lucru nu este adevărat, iar testul nu măsoară doar inteligența, ci și elemente socio-economice, având în vedere că educația părinților explică într-o mare măsură performanța copiilor, în cazul acestui test.
3. Limbajul este factorul care afectează cel mai mult întărirea alfabetizării copiilor din România, indiferent de etnie, iar factori precum inteligența au o influență mult mai redusă. Potrivit cercetătorului, aceasta înseamnă că este în puterea profesorilor să îmbunătățească nivelul de alfabetizare al elevilor, deoarece limbajul poate fi îmbunătățit “începând de mâine”, pe când abilitățile cognitive sunt mult mai dificil de influențat.
- Dacian Dolean insistă că astfel de constatări, ce pot proiecta intervențiile necesare pentru îmbunătățirea situației, sunt rezultatul cercetării avansate: fără aceasta, “e ca și cum ai trage la țintă pe întuneric. Cercetarea ne permitem să fim mai preciși în deciziile luate”.
Interviul publicat de UEFISCDI, integral:
