VIDEO De ce elevii romi au performanțe mai slabe la învățătură? Cercetarea avansată arată că motivele nu țin de etnie, ci de condițiile de viață ale copiilor – Cercetătorul Dacian Dolean

1.708 vizualizări
Locuri speciale în licee
Foto: Pixabay.com
Cercetările arată că, așa cum elevii din România au rezultate mai slabe la școală decât cei din alte țări, și elevii romi au performanțe mai slabe decât cei de altă etnie, arată, într-o prezentare publicată recent, cercetătorul în educație Dacian Dolean. Dar astfel de cercetări nu spun motivele acestei situații: pentru a le afla, e nevoie de cercetări avansate, iar un astfel de studiu, de lungă durată, ajunge la concluzia: nu etnia, ci mediul socio-economic este cauza dificultăților de alfabetizare a copiilor romi.
  • Dacian Dolean a deschis o serie de interviuri pe teme de cercetare pe care agenția care se ocupă cu finanțarea în cercetare și învățământ superior, UEFISCDI, le publică în prezent pe platforma sa. El a pledat, în interviu, pentru extinderea cercetărilor avansate în domeniul științelor educației, susținându-și argumentația cu informații dintr-un proiect intitulat “Early Literacy of Roma Children from Romania: Bridging the Socioeconomic Divide” (Alfabetizarea timpurie a copiilor romi din România: remedierea diviziunilor socio-economice – traducerea titlului aparține redacției).
  • Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, cu o experiență de peste 20 de ani ca profesor, în România și SUA. Este afiliat Universității Babeș-Bolyai

Cercetarea avansată, a spus specialistul, oferă răspunsuri pentru care cercetările primare nu au explicații, acestea doar indicând situații de fapt. Astfel, dacă studiile primare arată că elevii romi au performanțe mai slabe, în medie, decât cei ne-romi, ele nu spun de ce. Răspunsul vine de la cercetarea vansată, care spune și ce soluții pot fi căutate.

Ce înseamnă aceasta, practic? Dacian Dolean, în interviul citat: 

  • “Există raportări potrivit cărora copiii romi sunt discriminați de către profesorii lor. Dar întrebarea este ce cred profesorii? Există argumente științifice la adresa lor? Dacă spui unui profesor că nu este ok să discrimineze copiii romi, el va întreba: “dar de ce-mi spui asta? Ce te face să crezi că discriminez?” Dacă noi credem că există discriminare, trebuie să oferim dovezi științifice riguroase. Să împărtășești doar opinii sau să zici că trebuie să schimbi comportamentul pentru că așa cere Uniunea Europeană nu sunt modalități convingătoare să îi ajuți pe profesori să-și schimbe convingerile.” 

În studiul prezentat, cu o durată de opt ani – “cel mai lung proiect de cercetare longitudinală pe care-l desfășurăm în România” -, a fost analizat un eșantion de câteva sute de elevi: la început 500, în prezent continuând cu aproximativ 300, potrivit datelor invocate de cercetător.

Dacian Dolean a prezentat 3 aspecte relevante constatate până acum pe baza acestui studiu, care nu se cunoșteau, cu fundamentare științifică.

1. Nu etnia, ci statutul socio-economic al copiilor romi este principala cauză pentru dificultățile de alfabetizare ale acestora. Cel mai mare impact îl au educația părinților și condițiile în care locuiesc familiile respective. Potrivit cercetătorului, acest lucru a fost constatat atunci când a a fost analizată comparativ evoluția copiilor romi și ne-romi, iar între cei cu același statut socio-economic s-a constatat că nu există diferențe semnificative în privința nivelului de alfabetizare.

Dolean a arătat că este prima dată când un studiu științific aduce aceste argumente. Comparând situația din România cu cea din alte țări, el a comentat: 

  • “Cercetarea noastră arată că acest construct este foarte puternic în România, dar nu și în alte țări. În România, spre deosebire de țări precum Norvegia, SUA, Marea Britanie, vedem că se petrece acest fenomen. Posibil pentru că sistemul școlar nu este foarte solid, așa cum era altă dată, iar calitatea educației oferite în școli nu este la fel de echitabilă și la un nivel înalt ca altă dată. Avem aceste discrepanțe uriașe între elevi din cauza statutului socio-economic.”

2. În cazul școlilor pentru copii cu nevoi speciale, copiii romi au fost adesea incluși pe baza unui test de inteligență non-verbală cunoscut sub denumirea Raven, despre care se credea, în urmă cu trei decenii, că nu reflectă impactul mediului cultural. Cercetarea actuală a constatat, însă, că acest lucru nu este adevărat, iar testul nu măsoară doar inteligența, ci și elemente socio-economice, având în vedere că educația părinților explică într-o mare măsură performanța copiilor, în cazul acestui test.

3. Limbajul este factorul care afectează cel mai mult întărirea alfabetizării copiilor din România, indiferent de etnie, iar factori precum inteligența au o influență mult mai redusă. Potrivit cercetătorului, aceasta înseamnă că este în puterea profesorilor să îmbunătățească nivelul de alfabetizare al elevilor, deoarece limbajul poate fi îmbunătățit “începând de mâine”, pe când abilitățile cognitive sunt mult mai dificil de influențat.

  • Dacian Dolean insistă că astfel de constatări, ce pot proiecta intervențiile necesare pentru îmbunătățirea situației, sunt rezultatul cercetării avansate: fără aceasta, “e ca și cum ai trage la țintă pe întuneric. Cercetarea ne permitem să fim mai preciși în deciziile luate”.
Interviul publicat de UEFISCDI, integral:

3 comments
  1. Sigur că mediul socio-economic determină evoluția copiilor, nu numai a celor din etnia rromă; și nivelul lor de inteligență.
    Dar nu cred că școala singură poate schimba ceva. Am la gimnaziu elevi rromi inteligenți și preocupați de învățătură. Le merge bine, sunt copii ca toți copiii. Și aflu recent că fetele se vor mărita. Cât de curând, imediat ce găsesc un mire care să le “cumpere” la prețul cerut de părinți. Aici nu mai e treaba școlii, ci a autorităților. Sunt minore, nu?
    Evident, nu toate cazurile de abandon școlar în etnia rromă au această cauză. Băieții se însoară și ei de mici, se lasă de școală să muncească.
    Chiar nu cred că lucrurile se vor schimba radical prea curând. Trebuie parcurse niște etape în evoluție. E nevoie de timp. Și pentru schimbarea mentalității lor și a modului în care îi privim noi, ceilalți.

  2. Sunt legate una de cealalta. Faptul ca nu se spala aduce retincenta colegilor, reticenta colegilor aduce repulsie fata de scoala, repulsia fats de scoala duce la absenteism sau abandon. Si cand te gandesti ca te poti spala si cu o cratita de apa. In comunism toti am facut-o in case neincalzite, cu apa de obicei rece sau incalzita pe soba sau resou. Trebuir doar sa vrei. Altfel…restul e doar cancan…

  3. >>au fost adesea incluși pe baza unui test de inteligență non-verbală
    Imi place sa cred ca nu se trimit copiii la scoala speciala pe baza unui test. Testul de inteligenta nu este un metru cu care masori copilu’ ca sa-i ii pui o stampila pe frunte.
    Ce psiholog normal la cap aplica doar un test de inteligenta? Ar trebui aplicate cel putin doua. Ar trebui aplicate si alte teste, ar trebui sa existe o evaluare complexa a copilului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorii de la ELI-NP, cel mai puternic laser din lume aflat la Măgurele, lucrează la un ”Sistem pilot de radiografie a efectelor COVID asupra plămânului”. Dan Stutman: E de sute de ori mai puţin invaziv faţă de computerul tomograf

Cercetătorii de la ELI-NP, cel mai puternic laser din lume aflat la Măgurele, în judeţul Ilfov, lucrează la un ”Sistem pilot de radiografie a efectelor COVID asupra plămânului”, a declarat…
Vezi articolul

OFICIAL Institutul de Științe ale Educației e desființat, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii privind funcționarea noului Centru de Politici în Educație. Scopul CNPE: „să pună în aplicare Programul de guvernare”

Institutul de Științe ale Educației a dispărut de azi, oficial, după ce în Monitorul Oficial a fost publicat actul care stabilește normele de funcționare ale noului Centru Național de Politici…
Vezi articolul

Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, spune Monica Mincu, cercetătoare româncă la Universitatea din Torino: Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor / Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?

Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii, a spus într-o scurtă analiză Monica Mincu, cercetătoare în sisteme școlare comparate…
Vezi articolul