Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a dat exemple de criterii care pot sta la baza unei salarizări a profesorilor pe baza performanțelor. Acesta a declarat la B1TV că salarizarea pe criterii de performanță a profesorilor poate fi făcută prin analize comparative ale mediilor elevilor din școală cu cele pe care elevii le ob’in la examenele naționale.
Pentru prima dată un ministru în funcție vorbește despre faptul că rezultatele testărilor internațonale PISA pot fi folosite pentru a stabili criterii de performanță.
“Despre partea de creșteri salariale: da sunt un susținător al creșterilor salariale pe criterii de performanță și sunt multe exemple. Nu sunt deținătorul adevărului absolut, dar mie mi se pare că e mult mai greu să ridici un elev de la nota patru la nota cinci, decât să-l ridici de la nota șapte la nota opt. Progresul școlar poate să fie unul dintre criteriile de performanță.
Sunt propuneri, spre exemplu, foarte interesante, să vezi dacă media de la examenele naționale, examenul de capacitate pe o școală… Fiecare elev a luat o anumită notă, media să spunem că este 7:50 și diferă cu mai puțin de un punct față de media generală din acea școală, care poate să fie 9:50. Adică pe parcursul anilor de școală iei note foarte foarte mari, dar când vii în fața unui examen național iei note mult mai mici. Școlile în care această diferență este foarte mică cred că ar trebui premiate, ar putea fi premiate. Ăsta este un alt criteriu de performanță.
Ca să nu mai spun de testările PISA – deci media pe școală este 9, la examenul național este 7:50 și la testările PISA este… nu spun cât, mult mai puțin”, a declarat Cîmpeanu.
Pe 10 iulie 2020 Edupedu.ro arăta într-o analiză cum “școala vinde gogoși”. Mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională 2020 erau și cu 4-5 puncte mai mari.
Am analizat, de exemplu, mediile obținute în București de elevii care au completat fișele de înscriere pentru admiterea la liceu. Media generală 4.00 a fost obținută de 13 candidați. Aceștia au avut cu toții media 3 la Evaluarea Națională (3,37 fiind cea mai mare) și peste 6.55 sau chiar 8 la media claselor V-VIII.
România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin per elev, s-a situat spre coada clasamentului, în ceea ce privește performanța elevilor la citire, arată cel mai nou volum de analiză pe baza rezultatelor PISA 2018, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Șeful Departamentului pentru Educație al OECD, Andreas Schleicher, insistă că argumentul cheltuielilor bugetare pentru educație ca pilon esențial pentru creșterea performanței elevilor nu s-ar susține neapărat, la nivelul tuturor țărilor, pentru că există fluctuații și cazuri ce dovedesc contrariul. Dar datele incluse în raport sugerează o relație clară între investiția per elev și rezultatele educației, în cazul țărilor care alocă puțini bani pentru școli. Cum se prezintă România, la acest capitol, pe baza datelor disponibile cu un an înaintea pandemiei?
Citește și:
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OECD, despre decizia României privind începerea școlii: Descentralizarea e bună, dacă e întărită capacitatea locală / Plus: Când are loc următoarea evaluare PISA
Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala
O primă viziune macro asupra impactului COVID-19 în educație. Andreas Schleicher, OECD: În această criză, toți profesorii trebuie să se implice, să aibă mai multă autonomie și să fie încurajați spre schimbare, cu ajutorul tehnologiei
Foto: gov.ro