VIDEO Rezultatele la testările PISA sau diferențele între media anilor de școală și cea de la examenele naționale, posibile criterii în salarizarea pe bază de performanță a profesorilor, spune ministrul Educației

7.788 de vizualizări
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a dat exemple de criterii care pot sta la baza unei salarizări a profesorilor pe baza performanțelor. Acesta a declarat la B1TV că salarizarea pe criterii de performanță a profesorilor poate fi făcută prin analize comparative ale mediilor elevilor din școală cu cele pe care elevii le ob’in la examenele naționale.

Pentru prima dată un ministru în funcție vorbește despre faptul că rezultatele testărilor internațonale PISA pot fi folosite pentru a stabili criterii de performanță.

“Despre partea de creșteri salariale: da sunt un susținător al creșterilor salariale pe criterii de performanță și sunt multe exemple. Nu sunt deținătorul adevărului absolut, dar mie mi se pare că e mult mai greu să ridici un elev de la nota patru la nota cinci, decât să-l ridici de la nota șapte la nota opt. Progresul școlar poate să fie unul dintre criteriile de performanță.

Sunt propuneri, spre exemplu, foarte interesante, să vezi dacă media de la examenele naționale, examenul de capacitate pe o școală… Fiecare elev a luat o anumită notă, media să spunem că este 7:50 și diferă cu mai puțin de un punct față de media generală din acea școală, care poate să fie 9:50. Adică pe parcursul anilor de școală iei note foarte foarte mari, dar când vii în fața unui examen național iei note mult mai mici. Școlile în care această diferență este foarte mică cred că ar trebui premiate, ar putea fi premiate. Ăsta este un alt criteriu de performanță.

Ca să nu mai spun de testările PISA – deci media pe școală este 9, la examenul național este 7:50 și la testările PISA este… nu spun cât, mult mai puțin”, a declarat Cîmpeanu.

Pe 10 iulie 2020 Edupedu.ro arăta într-o analiză cum “școala vinde gogoși”. Mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională 2020 erau și cu 4-5 puncte mai mari.

Am analizat, de exemplu, mediile obținute în București de elevii care au completat fișele de înscriere pentru admiterea la liceu. Media generală 4.00 a fost obținută de 13 candidați. Aceștia au avut cu toții media 3 la Evaluarea Națională (3,37 fiind cea mai mare) și peste 6.55 sau chiar 8 la media claselor V-VIII.

România a avut, în 2018, cheltuieli cumulate de sub 25.000 de dolari per elev, în categoria de vârstă 6-15 ani. Împreună cu toate țările care au cheltuit atât de puțin per elev, s-a situat spre coada clasamentului, în ceea ce privește performanța elevilor la citire, arată cel mai nou volum de analiză pe baza rezultatelor PISA 2018, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Șeful Departamentului pentru Educație al OECD, Andreas Schleicher, insistă că argumentul cheltuielilor bugetare pentru educație ca pilon esențial pentru creșterea performanței elevilor nu s-ar susține neapărat, la nivelul tuturor țărilor, pentru că există fluctuații și cazuri ce dovedesc contrariul. Dar datele incluse în raport sugerează o relație clară între investiția per elev și rezultatele educației, în cazul țărilor care alocă puțini bani pentru școli. Cum se prezintă România, la acest capitol, pe baza datelor disponibile cu un an înaintea pandemiei?

Citește și:
EXCLUSIV Andreas Schleicher, OECD, despre decizia României privind începerea școlii: Descentralizarea e bună, dacă e întărită capacitatea locală / Plus: Când are loc următoarea evaluare PISA
Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala
O primă viziune macro asupra impactului COVID-19 în educație. Andreas Schleicher, OECD: În această criză, toți profesorii trebuie să se implice, să aibă mai multă autonomie și să fie încurajați spre schimbare, cu ajutorul tehnologiei

Foto: gov.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

14 comentarii
  1. Sa înțelegem ca în vizor sunt de fapt în primul rand profesorii care si asa lucrează de ani și ani cu elevii ore suplimentare neplătite, adica profesorii de lb romana și de matematica.
    Cei de alte materii nu sunt arătați cu degetul, pentru ca “sfinții” părinți ai elevilor nu sunt interesați sa ii linșeze.

  2. Întâi aduceți salariul net al profesorilor la un nivel corect(cel puțin plata facturi+hrana +cărți, auxiliare pentru educație) Apoi gânduri-va la sporuri de performanta.Doar nu o sa împărțiți profesorii în muritori de foame și performeri după cine știe ce criterii care în esență depind de fapt de materia prima cu care lucrează.
    De ce nu introduceți performanta la medici, care deja au un salariu net de 3-4 mai mare decât al unui profesor?

  3. La invatamantul prescolar,cum ramane, cu evaluarea .Acum educatoare au aceleasi salarii ca profesorii ,au indemnizatii de dirigentie,gradatii de merit,la grad.cu program prelungit sunt normate si dupa amiaza ,cand copii dorm,mananca si pleaca acasa.Educatoarele au dirigentie degeaba ,nu fac ora in plus ,nu completeaza carnete,situatii scolare,nu participa la evaluari,au cataloage asemanatoare cu liste.Insa,sindicatele nu au nimic de spus ,le sustin si le au sustinut mereu.

  4. Un criteriu de performanță ar fi ca toți elevii dintr-o clasă sa cunoască materiile principale de studiu : limba română și matematică, de minim nota 5. Daca practici profesia de învățător / profesor toți elevii din clasa ta trebuie sa știe noțiunile de bază / principale, de minim nota 5. Avem elevi, și nu doar 2-3 dintr-o clasă , ci cel puțin jumătate din efectivul unei clase!, care în clasa a V-a nu scriu corect gramatical : cu ortograme, cu respectarea semnelor de punctuație și nu știu să citească și să înțeleagă un text, nu știu noțiuni matematice elementare, etc. Cine răspunde de faptul că acești elevi nu si-au însușit noțiunile de bază ? Aceste probleme majore ale scolii actuale românești se datorează în principal programei școlare stufoase și inadecvate capacității de înțelegere și aprofundare a noțiunilor de către elevi, mă refer în principal, la clasele primare, I – IV, deoarece acești ani sunt primordiali pentru următorii !

    1. Bai femeie, daca nu poti lasa repetent la primar sau un elev cu CES ce vrei sa facem? Are invatstorul vreo vina ca pe ala atat il duce capul? Am avut elevi cu ces in invatamant de masa care cu toata truda profesorului itinerant, nu a reusit sa se semneze, avand un qi f mic. Ce sa adapteze invatatorul? Bastonase? Sigur ca tot cu nivelul de bastonase ajunge si in clasa a cincea la mine, profesorul. Intrebare: ce Dumnezeu sa adaptez eu daca invatstorul nu a reusit??? Legea e proasta. Orice elev care din varii motive: inteligenta redusa, dezinteres, nu -si poate remedia ramanerile in urma prin repetentia permisa, afara. Sa se duca la munca si sa se faca util societatii cumva.

    2. @Prioteasa Alina
      Acești elevi nu ar fi trebuit să fie promovați. Ajung la facultate și nu pot să scrie și să se exprime corect. Nu unul, mulți! Citez dintr-un mesaj primit azi de la un student: „scris-ul este prea mic și nu văd”. Văzusem multe, dar „scris-ul” este prea de tot! Și nu, nu este doar un accident… că terminase „decât” trei teme pentru examenul care se „v-a” da… Nu e fizică cuantică, e limba română, nu știu ce-o fi așa de greu.

    3. Aveti perfecta dreptate! Sunt profesor de limba romana si anul acesta am luat o clasa a V-a dezastru la limba romana. I-am luat efectivvde la 0 cu ortograme, exercitii de scriere corecta si vorbire. Mi-e rusine s-o spun, dar exista invatatori care nu stiu sa scrie corect romaneste, daca le dai o dictare. Invatatoarea acestor copii scrie ALFEL si FINCA, in loc de ALTFEL si FIINDCĂ. Si atunci ce pretentii sa mai avem la copii ? Formarea achizitiilor de baza se formeaza in clasele primare, nu e datoria mea, ca profesor de limba romana, sa ii invat sa scrie si sa citeasca de la 0. Eu am o programa de parcurs prin care trebuie parcursa, pentru ca acesti copii sa fie pregatiti pentru examene nationale. Cum sa construiesc eu mai departe, daca elevii nu au o baza solida sau daca aceasta baza nici macar nu exista ? E trist ca sunt acceptati in sistem oameni care nu ar trebui sa stea la catedra, ca se ridica note la Titularizare de la 4 la 7, in urma contestatiilor. Si tot asa… Ne invartim intr-un cerc vicios. Da, salarizarea pe baza criteriilor de performanta mi se pare o solutie extraordinara.

      1. Soluţie extraordinară? Şi ce performanţă o să faceţi dvs., de exemplu, cu acei elevi dezastru care vin în a V-a fără achiziţii de bază? Ce salariu veţi lua, având în vedere că e imposibil să-i aduceţi la un nivel de bază (poate doar dacă v-aţi dedica doar lor şi i-aţi neglija pe restul şi materia de clasa a V-a)?

  5. Nu putem avea criterii obiective in ceea ce priveste activitatea unor oameni care dau si primesc… Ar fi binevenit un concurs national unic- cum era titularizarea candva- la care sa participe orice profesor cu cunostinte reale de management Asa ceva insa nu se poate intampla in Romania, aici e pe ,,dosare“- false din coperta in coperta, dosare facute pe pile, relatii, pupincurisme. Tocmai am auzit luna trecuta o femeie care nu stia nici sa vorbeasca bine romaneste ca ,,a numit un director“, ea fiind o amarata de pe la ccd…Foarte rusinos ca toti analfabetii au ajuns in postura de a dirija destinele copiilor nostri!….

  6. Un amestec de mere cu pere marlanesc. Competentele si criteriile de predare/evaluare sunt altele fata de cele urmarite la PISA. La fel este cu Titularizarea si apoi cu gradele. La titularizare am luat 9,5 si la definitivat era cat pe ce sa o zbarcesc, noroc ca am fost inspirat sa fac acel stagiu de pregatire pe bani anterior. Am aflat acolo ca nu are cu nimic de-a face Titularizarea cu gradele. La Titularizare este un alt tip de limbaj si materie, pe cand, la grade totul e la nivel de exprimare academica. As fi picat cu brio daca nu stiam acest lucru.

  7. Ilogic (logic, ce sa astepti altceva…?) Media generala a anilor de scoala? Probabil ca nu. Media la mate si romana? Aha. Si ceilalti profesori de alte discipline?
    Testele PISA. Participa tot gimnaziul la ele? Nu, evident. Atunci salarizam de performanta doar profesorii ai caror elevi participa la PISA?
    Si la liceu cum facem?

  8. Din pacate,asta nu este posibil.Atata timp cat se fac meditatii si exista scoala paralela ,nu poti sa apreciezi activitatea didactica real .Sunt scoli si licee de ,,top” in care elevii au rezultate bune la examene ,unde cadrele didactice nu sunt mai bine pregatite profesional decat cei de la celelalte scoli si licee,insa se obtin rezultatele bune si foarte bune ,pentru ca diferenta este facuta de banii parintilor pentru anii de meditatiu de obicei 5 – 10 ani de meditatii .Acum este invatamant online,insa si inainte de martie 2020 marea majoritate a profesorilir nu -si faceau datoria la clasa si puneau note mari elevilor ,pentru a nu mai comenta parintii si elevii superficialitatea si slaba lor pregatire profesionala.Acum ,de cand este invatamant online ,noi parintii putem vedea cum sunt profesorii copiilor nostri.De aceea ,profesorii nu vor sa fie monitorizata activitate lor.

    1. @Ioana
      Aveti acelasi text/aceeasi placa la orice articol?
      Altfel, chiar daca scrieti in viteza, incercati sa stapaniti limba materna. Nu e greu daca o cunoasteti.

  9. Insuficient gândite criteriile astea. La examenele naționale sunt evaluate anumite materii. Media din gimnaziu nu ia în calcul doar româna și matematica. La fel bacalaureatul. Testele PISA nu sunt aplicate întregii populații școlare.
    Sunt curioasă cum anume ar putea fi evaluate performanțele unui profesor în vederea unui avantaj bănesc, așa încât să nu mai conteze rețeaua de pile și relații a fiecăruia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Radu Gologan, despre testele grilă la examene: A introduce grilele în mod simplist, așa cum este prevăzut, creează mari probleme

“Atragem atenția că a introduce grilele în mod simplist, așa cum este prevăzut, creează mari probleme, inclusiv posibilități de fraudă, plus puține componente de verificat în cunoștințele copiilor”, a declarat…
Vezi articolul

Culmea ipocriziei. Ministerul Muncii justifică creșterea alocațiilor ca pe o inițiativă proprie: Deținem președinția UE și protecția socială trebuie să fie aliniată modelului european

Ministerul Muncii scrie în nota de fundamentare pentru proiectul de modificare a legii alocațiilor că ”ținând cont de faptul că România, în acest an deține președinția Consiliului Uniunii Europene, este imperios necesar…
Vezi articolul