Cât de pregătită este România pentru adaptarea la educația online? Nou raport realizat de OECD pe baza testelor PISA / Expertul Andreas Schleicher: Elevii vor deveni mai pretențioși când va reîncepe școala

4.353 de vizualizări
Andreas Schleicher vorbind la TEDGlobal 2012, Edinburgh, Scotia. Photo: James Duncan Davidson / TED
Cele mai multe țări dintre cele incluse în ultima evaluare PISA nu sunt pregătite pentru lumea învățării în medii digitale, cu toate oportunitățile acesteia, într-o vreme în care, sub presiunea crizei Covid-19, școala online s-a transformat dintr-o opțiune de preferat într-un proces vital pentru educație. Așa crede, pe baza unei analize a datelor PISA, expertul internațional în învățământ Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), într-un nou editorial publicat pe Oecdedutoday.com. Cât de bine stă România, prin prisma evaluărilor PISA? Nu prea strălucit, după cum reiese dintr-un nou raport cadru al OECD pentru “un răspuns educațional la Pandemia Covid-19 din 2020”, dat publicității săptămâna aceasta.
  • Separat, într-un interviu acordat ONG-ului dedicat educației HundrED, același Andreas Schleicher atragea atenția, zilele trecute, asupra faptului că educația e într-un punct de unde nu se mai poate întoarce acolo de unde a plecat, iar schimbarea în atitudini va fi inevitabilă.

“Ce e clar este că elevii și studenții vor deveni mai pretențioși atunci când se vor întoarce la școală. Le vor spune profesorilor cum învață mai bine, din ce își doresc să învețe și cum le place să învețe, iar profesorii nu vor mai putea să predea așa cum au făcut-o mereu în trecut. În această situație, am putea să învățăm cum să răspundem unor nevoie mult mai diverse ale elevilor și să reducem inechitatea care există în sistemele clasice de predare”, afirmă Andreas Schleicher în interviul citat.

De ce nu se mai poate întoarce educația de unde a plecat? Pentru că acel punct de plecare a prins foarte multe țări nepregătite pentru transformările prin care educația trece în această perioadă. Pentru că, după cum reiese din interviul acordat HundrED.org de către Andreas Schleicher, crește gradul de utilizare a tehnologiei și dependența de aceasta, în timp ce se simt tot mai profund și diferențele mari între elevii din mediile favorizate și cele din mediile defavorizate.

  • Aceste inechități, care riscă să se aprofundeze, își au rădăcina în sistemele folosite până acum. Iar reprezentantul OECD afirmă că, în fața acestor probleme, “acum este cel mai bun moment pentru soluții inovatoare, poate chiar transfrontaliere”, fapt pentru care, afirmă el, OECD încurajează împărtășirea de resurse și rezultate între statele lumii.

O primă încercare a Organizației de a livra o astfel de colecție de resurse este raportul dat publicității săptămâna aceasta, referitor la situația educației în fața pandemiei Covid-19. Raportul este bazat, pe de o parte, pe opiniile exprimate și informațiile oferite de peste 300 de experți din țările membre OECD, despre reacția sistemelor de învățământ din aceste țări. Dacă informațiile sunt sumare, pe larg sunt listate toate platformele online și site-urile semnalate de către acești experți din toată lumea – vezi paginile 35-37 din document.

Detaliate sunt, însă, rezultatele unor evaluări efectuate cu ocazia testelor PISA 2018 în țările participante – inclusiv România, care arată cât de pregătite sunt aceste țări pentru trecerea la online. Aceleași evaluări sunt tratate de Andreas Schleicher și în editorialul său. El arată că cele mai multe sisteme de învățământ sunt departe de a fi pregătite pentru oportunitățile oferite de școala digitală, o problemă esențială fiind inechitatea pe care, în acest moment, o cauzează aceasta. Raportul OECD arată unde se poziționează România în acest tablou.

  • Pe lângă această analiză, raportul OECD prezintă și opiniile respondenților cu privire la cele mai mari provocări și obstacole produse de situația de criză sanitară în educație – detalii, mai jos.
Date-cheie oferite de expertul OECD și de raportul organizației, pe baza PISA 2018

în medie, în țările membre OECD, 9% dintre elevii de 15 ani nu au acces nici măcar la un loc liniștit unde să poată studia, acasă. În țări ca Indonezia sau Thailanda, numărul lor depășește 30%. Cei mai afectați sunt elevii din medii dezavantajate. Chiar și într-o țară cu rezultate foarte bune în testele PISA, Coreea de Sud, unul din cinci elevi din mediile dezavantajate nu au un loc pentru învățare, acasă.

  • România stă bine la acest capitol, mult peste media OECD, toți elevii din medii dezavantajate și peste 90% din cei din medii dezavantajate afirmând că au la dispoziție un astfel de loc.
Accesul elevilor la un calculator, conform PISA 2018 / Sursa: OECD

Locul de învățare e doar punctul de pornire, dar nu e suficient pentru școala online. E nevoie și de calculatoare, pe care elevii să le folosească acasă. În multe țări europene, peste 95% dintre elevi spun că au un calculator acasă, la care pot lucra. Dar în Indonezia, doar 34% au calculator. În SUA, toți elevii din medii avantajate economic și social au calculator acasă, dar în școlile din medii dezavantajate doar trei din patru elevi au calculator.

  • La acest capitol, România se află sub media OECD – dacă aproape toți elevii din școli situate în medii avantajate au acces la calculator pentru a învăța acasă, în mediile dezavantajate procentul scade la circa 75%.

În al treilea rând, e nevoie de conexiune la Internet. Și aici sunt țări unde așa ceva există practic în fiecare casă, iar altele unde doar jumătate dintre elevii de 15 ani pot apela la Internet acasă. În unele țări diferențele sunt enorme: în Mexic, 94% dintre elevii din medii avantajate au conexiune la Internet acasă, dar procentul coboară la 29% în cazul mediilor dezavantajate.

  • În această privință, situația României este similară mediei OECD – circa 90% dintre elevi din medii dezavantajate au acces la Internet.

Apoi, cât de pregătite sunt școlile și profesorii pentru implicarea în educația digitală, potrivit rezultatelor analizate de Schleicher? Acesta arată că mai ales pentru elevii din zone dezavantajate este esențial să rămână în legătură cu profesorii lor. În evaluările PISA, puțin peste două treimi dintre elevii de 15 ani participanți erau înscriși în școli unde directorul aprecia că aparatura din dotare are o putere de calcul suficient de mare. În Japonia, mai puțin de jumătate credeau acest lucru, iar în Kosovo – doar unul din cinci.

  • La acest capitol, România este mult sub media OECD. În mediile avantajate, circa 65% dintre elevi erau înscriși în școli care susțineau că au aparatură suficient de puternică, pe când în mediile dezavantajate procentul scădea la 45% (cu precizarea că, în cazul României, raportul nu recunoaște acuratețea statistică a acestor rezultate).
Accesul scolilor la software, conform PISA 2018 / Sursa: OECD
Rezultate complementare – Școlile românești și tehnologiile:
  • La capitolul referitor la viteza Internetului în școli, România este peste media OECD: circa 75% dintre elevi din medii favorizate învățau în școli unde directorii apreciau că viteza Internetului este bună, iar în zonele dezavantajate – 65% (date fără valoare statistică recunoscută) apreciau că viteza Internetului e bună.
  • Pe de altă parte, la capitolul software disponibil în școli, România se află spre coada clasamentului OECD: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învățau în școli unde directorii apreciau că este suficient software disponibil, verus 35% în cazul mediilor dezavantajate.
  • În același timp (iarăși date nerelevante statistic), în România elevii învățau în școli unde directorii considerau că profesorii au suficiente abilități tehnice și pedagogice pentru învățarea la distanță, atât în medii favorizate (aproape 90%), cât și în medii defavorizate (circa 75%) – mult peste media OECD
  • România se află în media OECD (circa 60% și pentru medii favorizate, și defavorizate) când vine vorba despre elevi care învățau în școli unde directorii credeau că profesorii au suficient timp să pregătească lecții folosind aparatură digitală. Aceeași situație este valabilă și în cazul accesului profesorilor la resurse de învățare pentru folosirea aparaturii digitale.
  • Tot în media OECD (60% pentru medii avantajate/dezavantajate – date fără valoare statistică) se situează România și în ceea ce privește numărul de elevi din școli unde directorul susține că acea școală are la dispoziție o platformă pentru învățarea online.
Urgențe critice în educație, în contextul pandemiei – evaluări la nivel OECD

Studiul OECD citat prezintă și opiniile celor peste 300 de participanți internaționali cu privire la chestiunile pe care ei le văd urgente, în educație, ca răspuns la crica provocată de Covid-19.

Peste jumătate dintre ei au declarat că apreciază drept “foarte critice” sau “critice oarecum” aproape toate problemele listate, de la asigurarea continuității procesului de învățare la serviciile sociale pentru studenți.

Prioritati critice in educatie, in pandemia Covid-19 / Sursa: OECD

Peste jumătate au considerat “foarte critice” două probleme – asigurarea continuității procesului de învățare pentru elevi, respectiv sprijin pentru studenții carora le lipsesc abilitățile de învățare independentă.

  • Un număr mare de respondenți au considerat, totodată, ca fiind “foarte critice” probleme precum sprijinul profesional pentru profesori. bunăstarea profesorilor, bunăstarea elevilor și sprijinul entru părinți pe parcursul procesului de învățare.
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
  1. Realitatea este cruda la noi,elevii sunt victime ale cadrelor didactice(vezi nr.de ore la clasa pe saptamana 16-18 ore profesori nu au teme acasa,fara planuri de lectie,fara material didactic supli
    ajutător la orele de curs ,că refuză să muncească acasă,si 20-25-30-35 ore pe saptamana elevii la scoala ,plus teme 2,3,4,5 ore teme,stiti de ce este asa
    sa nu ramana fara catedre ,,profesorii astia valorosi”;vacante in care profesorii nu citesc nici cartile pe care le recomanda elevilor,vezi că nu citesc ,nu ca n ar avea bani pentru achizitie de carti,ci ca sunt autosuficienti,etc,etc.,vezi sistemul de notare,nu se dau tezele ,testele acasa elevilor,lipsa trasparentei nu vor camere de vedere in salile de clasa sa nu vada parintii ca majoritatea dintre ei nu fac nimic la ore,pentru ca nu stiu nici ei carte.ESTE TIMPUL SA EXISTE TESTE PISA PE BUNE ,CU CAMERE LA TESTE SI PENTRU CADRELE DIDACTICE ,SĂ VEDEM CE REZULTATE OBȚIN ȘI EI.ȘTIM CĂ DOAR 40% DINTR ELEVI PROMOVEAZĂ TESTELE PISA,DAR GÂNDIȚI-VĂ CĂ CEA MAI MARE PARTE DINTRE ACEȘTIB ELEVI CARE PROMOVEAZĂ FAC MEDITAȚII .NU VEDEȚI CE SE INTAMPLA ACUM STAU ACASA DE 21 ZILE,SI CELE MAI MULTE SCOLI DIN URBAN ,CE SĂ MAI ZICEM DE RURAL NU AU GASIT DECAT SCUZE SA NU FACA NIMIC CU ELEVII,IAR ACUM AU O BINE MERITATA VACANTA,STRES MARE PE EI.LASA CA VINE VARA ,SE FAC RECUPERARI DOAR PE GRAFICE SI PROCESELE VERBALE DIN SCOALI,DE LA INSPECTORATELE SCOLARE SI MINISTER,DAR INCEPE VREMEA MEDITATIILOR CONTRA COST ,LA GREU PENTRU ELEVI ,SA MAI RECUPEREZE SI SA INVETE CEVA.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like