EXCLUSIV Biblioteca școlară virtuală nu va fi gata nici în acest an. Tudor Oprea, subsecretar de stat la Educație, responsabil cu digitalizarea: Câștigătorul va fi anunțat într-o lună-două. 600 de profesori vor realiza conținuturi / Care sunt firmele care au depus oferte

1.719 vizualizări
Foto: 71558596 © Dreamstime.com
Biblioteca școlară virtuală, cel mai ambițios proiect de digitalizare a lecțiilor și conținuturilor educaționale al Ministerului Educației, finanțat cu peste 40 de milioane de euro din bani europeni și prevăzut de 10 ani în Legea Educației, este în continuare în licitație, potrivit declarațiilor acordate de Tudor Oprea, subsecretarul de stat de la Ministerul Educației care se ocupă de digitalizare.

Biblioteca școlară virtuală nu va fi gata nici în acest an, deși mai mulți oficiali au anunțat în mod repetat că va fi gata în scurt timp. Fostul ministru Monica Anisie anunța în luna mai 2020 că va fi realizată până în septembrie 2020. Apoi, în martie anul acesta, secretarul de stat pentru proiecte europene, Maria Manea a declarat pentru Edupedu.ro că „apreciem că putem declara un câștigător în luna mai 2021”. Suntem la jumătatea lunii august acum și biblioteca virtuală este în continuare în licitație, la faza de evaluarea tehnică, a declarat pentru Edupedu.ro Tudor Oprea, subsecretar de stat pentru digitalizare.

„Suntem la stadiul de licitație, au fost trei ofertanți înscriși, iar ofertele au fost depuse în februarie 2021. Acum are loc evaluarea tehnică a ofertelor, care a durat mai mult decât ne-am dorit, iar în perioada imediat următoare, ofertanții pregătesc demo-urile, mici demonstrații pentru a prezenta cum ar arăta soluțiile lor, după care, într-o lună – maximum două, se va alege un câștigător”, a explicat Oprea pentru Edupedu.ro.

Întrebat când va fi finalizată biblioteca virtuală, el a răspuns: „termenul de implementare este de 36 de luni de la data semnării care a fost pe 10 septembrie 2019, deci în 10 septembrie 2022 proiectul ar trebui să fie finalizat și implementat și să aibă un prim rând de conținut”. Acest conținut va fi realizat de 600 de profesori care vor fi formați pentru a utiliza platforma. „RED-uri vor fi create prin proiect, dar nu de către persoanele formate (care vor putea face acest lucru ulterior), ci de către entitatea câștigătoare. Vor fi preluate și RED-uri din programul CRED care deja există”, a precizat Oprea. În ceea ce privește soluțiile financiare pentru plata profesorilor și formarea lor, acestea „vor fi identificate ulterior”, a mai spus subsecretarul de stat responsabil de digitalizare.

În momentul de față, potrivit datelor publice din SEAP, cei trei ofertanți sunt:

  • Vodafone România S.A.
  • Asociere: S & T România (Leader), Trencadis Corp SRL
  • Asociere: Invite Systems (Leader), NTT Data România, Clarity Solutions, Connections Consult

Întrebat cine a stabilit standardele pentru conținuturile bibliotecii și care sunt acestea, Oprea a răspuns că „standardele conținuturilor sunt stabilite de curriculum național și programele aprobate de Ministerul Educației. Produsele educaționale trebuie să respecte următoarele caracteristici:

  • Disponibile pe principalele browsere și sisteme de operare, precum si dispozitive: desktop, tableta, laptop, telefon mobil;
  • Să fie conforme curriculumului național;
  • Să dispună de transdisciplinaritate prin intermediul asistentului inteligent de învățare;
  • Să permită semnalarea timpurie a cazurilor de analfabetism funcțional;
  • Să fie orientate spre susținerea obiectivelor operaționale și construirea de competențe;
  • Să fie realizate pe o taxonomie a învățării;
  • Să susțină învățarea cross-curriculară;
  • Conținut accesibil și ergonomic, conform standardelor WCAG (web content accessibility guidelines) nivel AA (pentru persoanele cu dizabilități);
  • Adaptarea conținuturilor și funcționalităților la necesitățile de dezvoltare a competențelor specifice în vederea alinierii la standardele internaționale în domeniul educației;
  • Promovarea unui principiu pedagogic inovator ce se concentrează pe dezvoltarea abilității de a învăța să înveți.
  • Disponibil pentru parcurgere on-line și off-line.”
Republica Moldova are bibliotecă virtuală deja de un an

Între timp, în luna mai 2020, în Republica Moldova s-a inaugurat o bibliotecă virtuală. Aproximativ 2.500 de lecții video pentru elevii claselor I-XII, alături de materiale didactice pentru toate disciplinele, precum și de un scurt ghid psiho-pedagogic pentru părinți se află în Bibliotecă digitală pe care Primăria Chișinău și Ministerul Educației din Moldova au lansat-o la doar o lună de la închiderea tuturor școlilor din cauza pandemiei. Oricine poate accesa foarte simplu, fără să fie nevoit să-și facă cont, conținutul educațional lansat cu următorul scop: să susțină învățarea la distanță.

Funeriu: Guvernele nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii

De ce s-a întârziat un deceniu în România pentru implementarea bibliotecii virtuale trecute în Legea Educației din 2011? Fostul ministru Daniel Funeriu, cel care a dat Legea 1/2011, spune că guvernele care s-au succedat „nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii”.

„În Legea din 2011 se spunea că trebuie făcută Biblioteca școlară virtuală, adică o colecție de cursuri care să fie accesibile atât elevilor, cât și profesorilor. Deci profesorii puteau să se inspire de la cei mai buni care predau și ale căror lecții se vedeau în această bibliotecă virtuală școlară. Motivul pentru care nu s-a făcut nimic din 2011 până astăzi este pentru că guvernele care s-au succedat eu cred că nu s-au înțeles la șpagă cu informaticienii”, a acuzat Funeriu într-o emisiune de la Radio Guerilla în iunie 2020.

Cine este Tudor Oprea

Tudor Oprea a fost activ politic în ultimul an ca președinte al PLUS Brașov, are studii în psihologie și sănătate publică, urmate în străinătate, iar în ultimii ani și-a concentrat atenția asupra activităților din domeniul digitalizării.

Potrivit propriului CV de reprezentant PLUS, Tudor Oprea are o licență în psihologie la Universitatea York din Toronto și un master în sănătate publică la Universitatea Umea din Suedia, finalizat în 2014.

Între 2012-2015, a fost secretar general al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

Amintim că, anul acesta, organizația LSRS a ajuns recent de două ori în atenția publică – printr-un caz de fraudă la examen în care a fost implicat președintele său, respectiv printr-o cerere de finanțare, de către guvern, a studenților din străinătate.

În aceeași perioadă (2014) a fost, între altele, intern la Ministerul Tineretului și Sportului și la Administrația Prezidențială și a administrat baze de date la Societatea Academică din România.

În 2016, până în ianuarie 2017, a fost consilier în cancelaria fostului premier Dacian Cioloș. De atunci, este vicepreședinte și cofondator al “Smart Everything Everywhere”, organizație implicată în digitalizare, unde a coordonat, între altele, mai multe ediții Hackathon4Health și, potrivit CV-ului, s-a implicat în “cofondarea primului hub de inovație universitar”, alături de Universitatea din București (Abacus Hub).

De la mijlocul anului trecut este președinte PLUS Brașov.

Foto: 71558596 © SashkinwDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
VIDEO Malta a făcut în mai puțin de un an o platformă online cu lecții “la cerere” pentru toate materiile și toți anii de studiu – Proiectul Teleskola / România așteaptă de zece ani o bibliotecă virtuală similară
Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educației: Apreciem că în luna mai putem declara un câștigător pentru proiectul Biblioteca școlară virtuală / Toate proiectele cu fonduri europene aflate în derulare acum au fost publicate pe site

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like