EXCLUSIV Finanțarea studenților din străinătate a fost cerută Guvernului de Liga Studenților Români din Străinătate, care propune „externalizarea către LSRS” a mai multor servicii. Robert Stredie, LSRS: Sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri / Plus: ONG-ul fondat de liberalul Burduja vrea folosirea misiunilor diplomatice pentru atragerea de studenți în ligă

1.624 de vizualizări
Propunerile LSRS către Guvernul Cîțu / Foto: Edupedu.ro
Organizația care a deschis la Guvern discuțiile pe tema finanțării din bani publici a studenților români din străinătate a fost Liga Studenților Români din Străinătate, a declarat pentru Edupedu.ro președintele asociației, Robert Stredie. ONG-ul fondat de deputatul PNL Sebastian Burduja, fiul unui fost vicepreședinte al băncii Bancorex, a cerut executivului, printr-un document depus la guvern, „ca începând de anul următor să se constituie un fond dedicat studenților români din străinătate”. În documentul obținut de Edupedu.ro, Liga anunță Guvernul Cîțu că „toate propunerile pe care dorim să le vedem implementate de către guvern pot fi externalizate către LSRS”, la fel ca și o serie de servicii. Contactat de Edupedu.ro, Stredie a declarat că „probabil ne refeream la propunerile de lucru, tot pentru proiectul legislativ în sine. Nu ne refeream la bani sub nicio formă, nici la burse, nici la elevi. Nu vrem să gestionam fondurile, sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri”.
  • Amintim că Robert Stredie a fost eliminat pentru fraudă din examenul de intrare în corpul evaluatorilor universităților din România, potrivit oficialilor ARACIS, și a demisionat în martie din cabinetul consilierului guvernamental Sorin Costreie

Mara Mareș, consilier la cabinetul premierului Florin Cîțu și absolventă de liceu și universitate din Anglia (a terminat liceul St. Clare’s, Oxford, studii de licență la King’s College, University of London, și master la University College London), a anunțat la finalul lunii martie că Guvernul ar putea finanța studiile pentru tinerii care vor să învețe în străinătate.

A fost o serie de discuții deschise de noi”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), Robert Stredie. Acesta a precizat că a avut o întâlnire pe această temă, „pe 25 februarie, cu Mara Mareș și un consilier de-al dânsei”. De remarcat că, la data întâlnirii oficiale, Robert Stredie avea o dublă calitate: președinte al Ligii Studenților, precum și coleg în aparatul Guvernului chiar cu Mara Mareș, Stredie fiind consilierul lui Sorin Costreie (consilier guvernamental în cabinetul Cîțu).

Mara Mareș și Robert Stredie, LSRS, la discuțiile de la Guvern pe 25 februarie 2021 / Foto: Facebook.com/Mara Mares

Când am discutat acest proiect cu consilierul de stat Mara Mareș a fost o coincidență, pentru că și Mara Mareș avea în plan un proiect asemănător și nu știu dacă a fost ideea LSRS sau ideea Marei Mareș. Pentru noi este important să creăm un proces în acest sens, un mecanism care există și în alte țări”, a precizat Stredie, pentru Edupedu.ro.

Liga pe care o conduce a depus la guvern și un document, cu o serie de propuneri concrete. Prima propunere înaintată de LSRS executivului condus de liberalul Florin Cîțu se referă la acordarea de burse pentru românii care intră la o facultate aflată în top 50 pe domenii sau în top 300 universități în QS University Rankings. LSRS oferă guvernului și motivarea: „Raționamentul este în primul rând unul economic, de logică liberală, anume sprijinirea câtor mai mulți (sic!) dintre cei cu potențial”.

„Din punctul de vedere al LSRS, toate propunerile pe care dorim să le vedem implementate de către guvern pot fi externalizate către LSRS, după modelul colegilor noștri din Norvegia, ANSA (Association of Norwegian Students Abroad) unde statul Norvegian colaborează împreună cu aceștia pentru implementarea acestor obiective. Astfel, propunem ca începând de anul următor să se constituie un fond dedicat studenților români din străinătate”, se arată în documentul înaintat de Ligă executivului.

ONG-ul explică următoarele: „statul român poate aloca o sumă specifică în fiecare an acestui fond, condiționând folosirea ei de împlinirea unui set clar de obiective. Aceste obiective pot însemna acordarea de burse, promovarea pieței muncii din România, consiliere pentru studenți și viitori studenți, monitorizarea comunității românești de studenți peste granițe etc. Cu ajutorul fondului, se pot externaliza către Ligă o serie de servicii, pe care statul să le supravegheze prin rapoarte bi-anuale sau alte metode considerate potrivite. Un exemplu de serviciu potențial externalizabil, inspirat de colegii norvegieni și extrem de important pentru elevii care ajung pentru prima dată la studii în străinătate, este accesul la ședințe de consiliere pe diverse dificultăți inerente vieții peste granițe: anxietate, depresie, singurătate etc. Conform Raportului LSRS 2020, tinerii români la studii în străinătate care se confruntă cu aceste probleme nu beneficiază de niciun sprijin, se simt izolați și sunt prost informați cu privire la potențialele oportunități de revenire în România după absolvire. Așadar, există un potențial enorm de atragerea tinerilor absolvenți de studii în străinătate prin menținerea legăturilor cu România. Aceasta se poate realiza prin servicii de consiliere psihologică în perioada studiilor și o bună informare privind întoarcerea acasă”.

Același document, confirmat de Robert Stredie, prevede folosirea de către asociația LSRS a rețelei de misiuni diplomatice ale statului, pentru atragerea de studenți în ligă. Sub titlul „Recensământ al Studenților Români din Străinătate”, LSRS solicită executivului următoarele: „Sugerăm ca misiunile diplomatice să trimită adrese către Universități pentru a identifica studenții români. Având în vedere regulamentul GDPR, cel mai probabil universitățile vor putea comunica misiunilor doar numărul studenților români. Alternativ, misiunile diplomatice pot ruga universitățile să trimită o broșură sau un flyer virtual despre LSRS, astfel încât studentul să contacteze Liga Studenților Români din Străinătate din propria inițiativă”.

O altă instituție a statului pe care ONG-ul propune guvernului să o folosească pentru a se promova o reprezintă inspectoratele școlare: „în colaborare cu LSRS, autoritățile române pot dezvolta mai multe materiale digitale (blog/ vlog/ tutorial/ interviuri/ conferințe) pe tema studiului în străinătate – primii pași, responsabilități, beneficii, riscuri, greutăți etc. Aceste materiale vor fi disponibile pe o platformă separată sau un website unic care să poată fi accesat de pe site-ul oricărui inspectorat școlar. La rândul lor, inspectoratele școlare se vor asigura că la începutul fiecărui semestru, informațiile vor fi distribuite către elevi de către fiecare școală”.

  • Vezi documentul integral la finalul articolului

Contactat de Edupedu.ro, președintele LSRS, Robert Stredie, a declarat că organizația tocmai a finalizat un comunicat de presă cu privire la discuțiile generate de anunțarea de către Mara Mareș a acestui proiect: „În comunicat spunem că abia am început discuțiile pentru acest proiect și noi de fapt reacționăm la faptul ca am văzut o reacție prematură, pentru că nici nu am ajuns să se discute cum o să apară acest fond. Ca orice proiect de lege, o să fie dezbătut”.

Robert Stredie, președintele Ligii Studentilor Romani din Strainatate (LSRS) – Inquam Photos / Ilona Andrei

Întrebat dacă externalizarea despre care vorbește în documentul depus la guvern înseamnă că guvernul Cîțu trebuie să trimită fondurile pentru acest burse într-un cont al Ligii, iar tinerii să se înscrie la Ligă pentru aceste burse, Robert Stredie a răspuns: „Nu, nici pe departe. Probabil ne refeream la propunerile de lucru, tot pentru proiectul legislativ în sine. Nu ne refeream la bani sub nicio formă, nici la burse, nici la elevi. Nu vrem să gestionam fondurile, sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri”.

În ceea ce privește responsabilul de monitorizarea cheltuirii banilor din acest fond, Stredie a declarat: „Sincer, sunt pe unknown territory, pentru că urma să mai avem niște grupuri de lucru tocmai în care să discutăm aceste amănunte. LSRS nu va gestiona niciun ban în aceste burse”.

În Norvegia, de exemplu, ce știm de la colegii noștri de acolo e că într-adevăr guvernul se ocupa și de monitorizare și nu știu dacă… eu știu că omologii noștri din Norvegia, ANSA (Association of Norwegian Students Abroad), au o relație destul de apropiată cu Ministerul Educației, față de noi care suntem la început, și nu știu dacă e un consiliu format din ei și din instituție care să verifice cum sunt folosiți banii, ce știu e că totul este extrem de transparent și public și așa o să susținem și noi. E nevoie de așa ceva, ca să se vadă efectele unei astfel de măsuri”, a continuat președintele Ligii Studenților Români din Străinătate.

În ceea ce privește folosirea rețelei diplomatice a României pentru a avea mai mulți membri în asociație, Robert Stredie a declarat pentru Edupedu.ro că „noi avem parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din 2015 și reactualizat de anul trecut. Nu există, în momentul de față, nicio statistică clară asupra a câți studenți români avem în fiecare țară. Discutând în grupul de lucru cu reprezentanți din diferite departamente din MAE, am ajuns la concluzia că MAE din cauza birocrației și a GDPR nu ar putea să facă o statistică și soluția a fost de a organiza un grup. Scopul nu este să aducem persoanele respective [identificate de MAE ca studenți români la universități din afară – N. Red.] în LSRS, pentru că aici trebuie să îți dorești să devii voluntar, este un proces. Noi am dorit să vedem câți sunt. Noi am dorit să apelăm la misiuni pentru a contacta mai departe universități, pentru că reprezintă o autoritate în țara respectivă, și să le ceară nu datele respective [adică numele studenților – N. Red.], ci ce număr de studenți avem în universitatea dvs și așa să avem o evidență mult mai clară a studenților români în străinătate”.

LSRS propune, însă, Guvernului următoarele, în documentul depus la cancelaria prim-ministrului: „misiunile diplomatice pot ruga universitățile să trimită o broșură sau un flyer virtual despre LSRS, astfel încât studentul să contacteze Liga Studenților Romani din Strainatate din propria inițiativă. Având în vedere că numeroși viitori studenți ajung în universități din Europa (și nu numai) fără a afla de existența Ligii, găsim această modalitate potrivită pentru a disemina către ei existența unei organizații studențești românești în străinătate”.

Nu știu dacă o să se ajungă aici. Flyere LSRS se află și în momentul de față la unele ambasade, fizic, noi având o colaborare foarte bună cu misiunile diplomatice; avem și roll-up în unele misiuni care ne ajută foarte mult”, a afirmat Stredie, pentru Edupedu.ro.

Acesta a precizat că întâlnirea cu Mara Mareș a fost pe 25 februarie, când „au fost o serie de discuții deschise de noi”.

Întrebat dacă Mara Mareș, care a avut studii în străinătate, a fost sau este membru al LSRS, președintele acestei organizații a răspuns: „Nu știu această informație”.

Liderul ligii studenților din străinătate a afirmat că proiectul este acum la stadiul „de început, de idee”.

Robert Stredie a declarat pentru Edupedu.ro că din ziua în care consilierul guvernamental Sorin Costreie i-a cerut demisia, 11 martie, nu mai lucrează la cabinetul acestuia. „Din ziua respectivă mi-am depus demisia și nu mai sunt” consilier al lui Costreie, a spus Stredie.

Întrebat dacă rămâne președintele Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), după ce a fost eliminat pentru copiat din examenul de intrare în corpul evaluatorilor calității educației în universități, Robert Stredie a răspuns: „Rămân președintele LSRS și vreau să amintesc că nu am copiat la acel examen”.

Întrebat ce altă fraudă a făcut, având în vedere că reprezentanții ARACIS au confirmat pentru Edupedu.ro excluderea din examen pentru copiat, liderul LSRS a declarat: „Aș dori să văd dacă mai aveți întrebări. Vreau să amintiți că nu am copiat. Nu este vorba despre asta în acest articol. Am avut șansa să vorbim despre”.

FOTO Documentul depus de LSRS la Guvern în februarie, cu propunerile Ligii:

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) este un ONG care figurează în registrul național al asociațiilor la numărul 95539 și îi are ca membri fondatori pe Sebastian-Ioan Burduja, Costin-Gabriel Elefteriu, Bogdan Adrian Marcu. Sebastian Burduja a fost și primul președinte al LSRS.

Astăzi preşedinte al PNL Sector 1, Sebastian Burduja este deputat PNL, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Cameră. În decembrie 2019, Burduja a fost numit de premierul de atunci, Ludovic Orban, secretar de stat la Ministerul Finanțelor condus la acea vreme de Florin Cîțu.

Tatăl lui Sebastian Burduja este Marinel Burduja, fost vicepreședinte al băncii Bancorex, devalizată în anii 90 în urma acordării a sute de împrumuturi preferențiale unor foști angajați ai Securității comuniste. Burduja senior a ocupat ulterior poziția de vicepreședinte al Raiffeisen Bank, relatează G4Media.ro.

După ce a fondat LSRS, Sebastian Burduja a mai înființat Fundația CAESAR, iar în 2015 a încheiat un protocol cu Ministerul de Externe pentru ”proiecte dedicate priorităţilor de politică externă”.

Robert Stredie, actualul președinte al LSRS, a fost până pe 11 mai consilier la cabinetul lui Sorin Costreie, consilier la rândul său al premierilor PNL Ludovic Orban și Florin Cîțu. Numele lui Costreie a fost vehiculat pentru portofoliul de ministru al Educației în decembrie 2020, la formarea Guvernului Cîțu.

Citește și:
Scandalul șefilor asociațiilor de studenți eliminați din examen pentru copiat. Costreie, consilier al premierului: I-am cerut lui Robert, liderul LSRS, să se retragă din funcția publică pe care o deține la cabinetul meu
EXCLUSIV Culmea copiatului: Doi președinți de asociații studențești, eliminați din examenul pentru intrarea în corpul evaluatorilor calității universităților (ARACIS), pe motiv de fraudă. Cei doi studenți spun că e vorba despre o coincidență
Cine este Sebastian Burduja, noul șef al PNL Sector 1: Fiul unui vicepreședinte al Bancorex, fondator al unui ONG studențesc lansat în prezența lui Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță și Mihai Gâdea
Guvernul ar putea finanța studiile pentru tinerii care vor să învețe în străinătate. Absolvenții care se întorc în țară nu ar mai fi nevoiți să returneze banii
Sorin Costreie, consilier guvernamental, despre finanțarea studenților în străinătate: Avem programe gen prima casă, de ce nu am avea și prima universitate? / Exodul creierelor n-ar trebui să ne sperie mai mult decât impostura masivă de „acasă”
Daniel David, președintele Consiliului Rectorilor, despre sprijinirea studenților români în străinătate: Orice susținere pentru studenți e bună dacă e ghidată de echitate și de o “politică academică deșteaptă, ce include obligatoriu excelența”
Liderul studenților din România îi răspunde Marei Mareș, consilier în cancelaria lui Cîțu: „E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România?”
Trei organizații ale elevilor și studenților critică proiectul guvernului de a-i sprijini financiar pe cei care vor să studieze în străinătate: o soluție “falsă și nefundamentată”
Deputatul Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, susține proiectul guvernului de a sprijini financiar studiile tinerilor români în străinătate, proiect calificat de prorectorul UVT drept un “credit populist”
Întoarcerea studenților din străinătate nu ține de un credit populist, ci de ce se întâmplă aici. Oamenii vor un sistem de sănătate solid, un sistem de educație echitabil și performant, servicii publice prompte – Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara

1 comment
  1. Despre trafic de influență în Convenția internațională împotriva corupției:

    „Each State Party shall consider adopting such legislative and other measures as may be necessary to establish as criminal offences, when committed
    intentionally:
    […]
    The solicitation or acceptance by a public official or any other person,
    directly or indirectly, of an undue advantage for himself or herself or for another
    person in order that the public official or the person abuse his or her real or
    supposed influence with a view to obtaining from an administration or public
    authority of the State Party an undue advantage”

    Ce spune și Codul Penal:

    „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Consiliul Rectorilor critică interzicerea informațiilor despre identitatea de gen: Libertatea academică reprezintă libertatea studenților, a cadrelor didactice și cercetătorilor de a învăța, preda, cerceta sau comunica cu societatea, fără îngrădiri de natură ideologică, politică sau religioasă

Consiliul Național al Rectorilor critică interzicerea informațiilor despre identitatea de gen, într-un comunicat în care nu folosește, însă, explicit cuvintele “identitate” sau “gen”. “CNR susține cu fermitate respectarea autonomiei universitare…
Vezi articolul

Studenții îi cer ministrului Educației masteratul didactic, minim 25% proporție pentru studenți în alegerea rectorilor și creșterea finanțării

Studenții îi cer ministrului Educației să pornească masteratul didactic, prin elaborarea planurilor de învățământ pentru acest ciclu. Alianța Organizațiilor Studențești (ANOSR) îi solicită ministrului Ecaterina Andronescu și să-și respecte poziția…
Vezi articolul

Paradoxala admitere la facultate după începerea cursurilor: Politehnica București organizează o Sesiune III de admitere în octombrie, deși legea prevede 2 sesiuni care să se încheie pe 30 septembrie. Rectorul Mihnea Costoiu: Administrativ, este a doua sesiune, care se extinde

Universitatea Politehnică din București (UPB) prezintă pe site-ul său mai multe “sesiuni de admitere active în prezent”, printre care se numără o a treia sesiune de admitere la Licență 2021,…
Vezi articolul