Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

13.025 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea foarte diferite de cele cu care erau obișnuiți; iar pierderile și diferențele de învățare sunt o problemă care trebuie remediată urgent. Acestea sunt cele trei mari lecții ale pandemiei pentru sistemele de învățământ ale lumii, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) lansat la final de 2020, ce sintetizează principalele măsuri luate de guvernele lumii, în domeniul educației, în contextul crizei Covid-19.
  • OECD apreciază, în preambul, că această criză Covid-19 are implicații majore în învățământ, care se pot prelungi mult după ce criza se va sfârși. Printre cauze: închiderea extinsă și repetată a școlilor, pierderile de învățare majore suferite de elevii lumii, constrângerile pentru reluarea școlii, impactul tehnologic. “Toate acestea înseamnă că o simplă revenire a educației la vechiul normal, care deja nu mai reușea să răspundă nevoile celor care învață, nu mai este o opțiune”.

Raportul sintetizează toate procesele anului în trei “lecții” ale crizei Covid-19 pentru sistemele școlare, lecții ce țin de întărirea rezistenței lor la șocuri majore și a capacității lor de reacție, când nevoile elevilor se schimbă.

Lecția nr. 1: Actorii din educație ar trebui să susțină moduri de gândire reziliente pentru procesul educațional, în care sunt valorizați oamenii și procesele, nu sala de clasă sau aparatura de lucru.

Ca moment de inovare și improvizație la scară largă, actuala perioadă oferă ocazia ca sistemele de învățământ să capete o flexibilitate mai mare și o reziliență întărită în principiile fundamentale pe baza cărora se organizează. Aceasta înseamnă adoptarea unor noi metode de predare, așa încât școlile să reacționeze mai rapid și mai bine la nevoile de învățare ale tuturor elevilor și în orice context, scrie în raportul OECD. (Pregătirea pentru predare la clasă, la distanță sau hibrid, cu implicarea mai mare a profesorilor în procesul decizional, pentru reducerea dezechilibrelor și în folosul tuturor categoriilor de elevi)

Lecția nr. 2: Profesorii au nevoie de noi abilități și noi cunoștințe pentru a răspunde noilor priorități educaționale, cu ajutorul noilor mijloace de livrare a educației

Așa cum guvernele au așteptat de la profesori să livreze educație în timp de criză, folosind metode inovative, va fi în continuare nevoie ca aceleași guverne să asigure că noile abilități și abordări flexibile de educație vor continua și după criza actuală. Ele trebuie să prioritizeze pregătirea profesională și sprijinul pentru profesori, așa încât aceștia nu doar să facă față, ci să susțină, pe termen lung schimbările dintr-un proces educațional care se schimbă constant. Cei care oferă învățare trebuie încurajați să aleagă singuri modul cum să crească profesional, trebuie să li se ofere instrumentele de care au nevoie pentru contexte diferite de predare și să fie încurajată colaborarea între ei, afirmă OECD.

Lecția nr. 3 E nevoie să fie umplute golurile de învățare acum, pentru a reduce cât mai mult perturbările produse în educația elevilor

Perturbările produse în timpul crizei i-au afectat în mod disproporționat pe elevi, mai ales pe cei mai vulnerabili dintre aceștia, adâncind inegalitățile anterioare. Implicațiile pot fi dramatice și de lungă durată, notează raportul OECD. Acesta arată că e nevoie de acțiuni urgente pentru a reduce pierderile de învățare și pentru a asigura continuarea educației pentru toți elevii. Iar pe termen lung, arată raportul, sistemele trebuie să asigure medii de învățare în care elevii să poată face față schimbărilor și să aibă posibilitatea să obțină competențe pe măsura deplinului lor potențial.

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Stimabilii de la OECD când au văzut ultima oară un copil preşcolar??? Sau un puber, un adolescent?Când s-au uitat în oglindă acum cel puțin 50-60 de ani? Am făcut cursuri toată viața, nu am o problemă cu predarea online.Am o problemă cu manipularea globală şi prostirea pe față!!! Boli există şi au existat.Am luat păduchi de la elevii mei, am luat scabie( 12 din 36 de elevi erau plini când i-am aliniat şi dus la dermatolog – în 1987- înnprimul meu an de învățământ)…Nu am murit…Dar…explicați unui absolvent mai tânăr – sau nu- care eventual s-a făcut cadru didactic pentru că acolo( liceu pedagogic, facultate, etc ) au putut să-l bage ai lui…că a fi profesor înseamnă în primul rând să iubeşti copiii, profesia , să fii trup şi suflet pentru ei…online, offline, nu contează!!! Nu să alergi după bani, funcții şi cai verzi pe pereți…Iar politicul…vai de ei.Ar trebui să o ia de la clasa pregătitoare…ca să crească oameni mari sănătoşi ( la cap). Excepţii? Hmmm…Greu de găsit…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Istoricul Oliver Jens Schmitt: AUR amestecă antisemitismul cu elemente ale naționalismului ceaușist / Naționalismul și suveranismul AUR pun în pericol securitatea României într-o perioadă de agresiune rusească

Istoricul elvețian Oliver Jens Schmitt, specializat în fascismul din Europa de Est, arată într-un interviu pentru G4Media că AUR utilizează discursul antisemit și negaționist cu elemente ale naționalismului ceaușist pentru…
Vezi articolul

TOP 5 cele mai „căutate” meserii în învățământul profesional și tehnic. Producem peste 11 mii de tehnicieni ecologi și sunt doar 16 firme cu astfel de angajați

Cei mai mulți elevi sunt înscriși la calificarea „tehnician în activități economice”, potrivit platformei meserii.ro. Este vorba despre 14% din totalul elevilor din învățământul profesional din România. Pe locul al…
Vezi articolul

INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

Raportul național PISA 2022 relevă o situație ieșită din comun în cazul României, când vine vorba despre modul cum se reflectă dotările școlilor în rezultatele elevilor din urban și rural…
Vezi articolul