Ministrul Educației, Mihai Dimian, a spus că faptul că doar 17% se apelează la un consilier școlar „nu înseamnă că nu sunt îndeajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au”. Ministrul Mihai Dimian a făcut această declarație în cadrul unei dezbateri, marți, 26 mai, organizată la Parlament privind sănătatea mintală a elevilor și tinerilor la care au participat secretarul de stat Sorin Ion, reprezentanți ai elevilor, psihologi și organizații neguvernamentale.
- Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
Ministrul Educației Mihai Dimian a spus că „dacă doar 17% dintre elevi apelează la un consilier școlar nu înseamnă că nu sunt îndeajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au„.
Ministrul a adăugat faptul că deși sunt mai puțini școlari decât prevede legea Educației, nu există nici interes pentru ocuparea unor posturi. Declarație similară susținută și de fostul ministru al Educației Daniel David.
„Chiar dacă nu sunt poate îndeajuns de multe (n. red locuri), dar iată că și cele care sunt nu sunt ocupate„, a spus ministrul care i-a îndemnat pe tinerii prezenți în sală să se îndrepte către această profesie.
„Voi, ca tineri, simțiți această misiune astfel încât indiferent de locul unde ne aflăm, este un sens al vieții noastre să-i ajutăm pe ceilalți? Poate fi un sens al vieții noastre. Haideți să ne înscriem la aceste posturi de consiliere”, a spus Dimian.
La rândul său secretarul de stat Sorin Ion, prezent și el la dezbatere, a spus că procentul de scăzut de 17% de elevi care apelează la consiliere nu înseamnă neapărat că „e de rău”.
„Cred că avem tendința să supraevaluăm rolul consilierului școlar. El nu face terapie și într-adevăr, ei nu sunt doar psihologi, au inclusiv asistență socială sau sociologie. Am să revin la cifre și pare că dacă doar 17% dintre elevi au apelat la serviciile unui consilier, asta ar fi de rău, din oficiu. N-aș spune asta. Să facem o socoteală cât înseamnă 17% din 800, cât îi revin în mediul unui consilier și vom constata că este în contact direct cu 100 și ceva de situații diferite, complicate și deja poate să însemne foarte mult.
Nu trebuie să ne facem niște indicatori de performanță din procentele de elevi care apelează la serviciile unui consilier”.
Sorin Ion a mai spus că sunt județe unde nu se ocupă deloc și niciodată posturile de consilieri școlari.
„Pe de altă parte, să ocupăm posturile neocupate pare ușor în teorie, dar vă spun din experiența anilor precedenți, chiar anul trecut, începuse anului școlar și aveam județe în care numărul acestora sau posturile puse la dispoziție de Ministerul Educației și Cercetării nu au fost ocupate și nu au fost ocupate niciodată, din simplul motiv că nu există personal calificat. În general, există o legătură între județele care sunt centre universitare și personalul disponibil. Nu vreau să dau exemple de județe, dar cel puțin prin sudul României aveam cele mai grave probleme de genul acesta. Deci, consilierul școlar și serviciile lui pot fi o parte soluție, dar să nu le vedem ca pe soluția, să nu vedem ca pe soluția absolută”.
Redăm integral răspunsul ministrului Educației
Mihai Dimian, ministrul Educației: Mulțumesc pentru prezentare. Împreună rezolvăm aceste probleme. Doi: 17% dintre elevi, faptul că numai atâția apelează la consilieri, atunci dacă noi ne-am propus să avem 1 la 500 și avem 1 la 800, dar numai 17 apelează, problema noastră este că nu apelează destui. Deci împreună, voi și noi trebuie să lucrăm pentru a crește această conștientizare a importanței consilierii psihologice și școlare a elevilor.
Doi: n-am vorbit despre sport și voluntariat ca singure soluții. S-au dezvoltat într-un an de zile în România, un an și ceva, peste 2.000 de cabinete de consiliere școlară. Nu erau înainte. Sunt resurse care există. Am deblocat posturile pentru consilieri școlari, nu doar pentru profesori și pentru profesori consilieri, nu doar pentru profesori. Sunt activități care se întâmplă în acest timp. Cum spuneam, este o creștere cu 50% am numărului de consilieri școlari comparativ cu ultimii 3 ani de zile.
Deci, modul, poate, ritmul care merge, nu este cel pe care vi-l doriți, dar repet, haideți să folosim resursele pe care le avem să vedem această evoluție și împreună ajungem la probleme, la soluții, la soluții la problemele reale. Adică hai să ajungem la conștientizare, pentru că în momentul de față doar 17% folosim servicii de consilieri nu înseamnă că nu sunt de ajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au. S-a menționat aici de către domnul președinte al comisiei de învățământ, domnul senator Pălărie, o potențială soluție, nu știu dacă sunteți de acord sau nu cu ea. În ideea că cei peste 16 ani să poată accesa serviciile de consiliere la recomandarea profesorilor, fără a mai ține cont de, să spunem sau fără a apela și la acordul părților.
Nu știu dacă este o soluție. Eu, spre exemplu, aș recomanda să pui acolo contractul de studii o alegere astfel încât părintele să spună «da», dau voie să faci lucrul ăsta sau nu profesorului. Dar cert este că, uite, este o problemă concretă asupra căreia împreună, vrem să ne orientăm astfel încât cât mai mulți elevi să simtă această nevoie. Ce nu ai prezentat acolo este că, de fapt, foarte mulți elevi apelează la servicii de consiliere. Dar unde? La profesori, nu la consilierii școlari, pentru că se prezenta și într-un studiu anterior faptul că ei se simt mult mai apropiați de profesori. Poate că dezvoltarea acestor cabinete școlare în școli și un număr mare îi va aduce mai aproape de elevi.
Iarăși, nu înseamnă că elevii nu doresc această apropiere de cineva și partea interesantă este că elevii apelează mai întâi la profesori și după aceea la părinte, ceea ce-ți arată, că profesorii din România sunt apropiați de elevi și că sunt parte a acestei soluții, chiar dacă de multe ori îi criticăm. Drept urmare, mulțumesc foarte mult și sper că am clarificat și această parte care ține de infrastructură, de utilizarea resurselor. Și încă un lucru Cosmina este conferențiar la Facultate de Științe ale Educației. Să știți că nu în toate locurile s-au prezentat consilierii la concurs, deci au rămas posturi neocupate. Drept urmare, vorbeam de această misiune pe care noi o resimțim. Voi, ca tineri, simțiți această misiune astfel încât indiferent de locul unde ne aflăm, este un sens al vieții noastre să-i ajutăm pe ceilalți?
Poate fi un sens al vieții noastre.
Haideți să ne înscriem la aceste posturi de consiliere, chiar dacă mă rog sunt acum poate anumite motive pentru care nu facem și poate că în această vară vom promova împreună mai bine aceste posturi, astfel încât se ocupe toate aceste posturi de consiliere, chiar dacă nu sunt poate îndeajuns de multe, dar iată că și cele care sunt nu sunt ocupate„.
De ce nu funcționează consilierea școlară în România
Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
De ce nu merg elevii la consilier? Lipsa de încredere, vizibilitatea redusă a consilierilor, care adesea prezenți doar 1, 2 zile pe săptămână în fiecare școală și teama ca problemele lor să fie comunicate acasă, în contextul obligativității acordului scris al părintelui pentru consilierea individuală si teama de stigmatizare, deoarece în unele familii apelarea la consiliere psihologică este încă percepută drept un semn de „eșec personal” sunt principalele motive prezentate în raport.
Numărul consilierilor școlari este considerat a fi insuficient în raport cu nevoile existente, implicarea lor rămâne reactivă, cu limitări de vizibilitate și de integrare în echipa școlii, iar pregătirea lorpentru intervenții psiho-educaționale este inegală.
Probleme sistemice identificate:
- Rolul consilierilor este ambiguu pentru profesori și elevi,
- Nu există un sistem de monitorizare a intervențiilor,
- Formarea inițială în competențe socio-emoționale este aproape inexistentă.
Datele contradictorii ale ministerului Educației și Cercetării: câți consilieri școlari sunt, de fapt, în școlile din România?
În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri în școlile din România, iar unui consilier îi revin, în medie 756 de elevi, în loc de 500 de elevi, cum prevăd Legea învățământului preuniversitar și regulamentul CJRAE/CMBRAE.
Deși Ministerul Educației a raportat în ultimii trei ani creșteri ale numărului de consilieri școlari, datele oficiale sunt contradictorii. În paralel, două analize publicate în 2024 și 2025, de Institutul de Științe ale Educației și de ministerul Educației și Cercetării arată că elevii nu folosesc serviciile de consiliere, iar intervențiile sunt izolate și fragmentare.
În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri școlari în școlile din România, declara fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu în iulie 2022.
În 2022, peste 800 de consilieri școlari au dispărut din sistem în 6 luni, conform datelor ministerului Educației, iar datele transmise de minister cu privire la numărul consilierilor școlari au fost contradictorii în trei situații distincte, după cum a semnalat Edupedu.ro.
În anul școlar 2023-2024, chiar și după repartizarea celor 1.200 posturi, unui consilier școlar îi reveneau 800 de elevi, conform datelor transmise de ministerul Educației la solicitarea Edupedu.ro. Peste jumătate dintre posturile noi au fost ocupate de profesori cu note între 5 și 6.99.
Aceste date sunt în contradicție cu cele din Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2023-2024 și raportul de final de mandat al fostului ministru al Educației, Ligia Deca: „Am alocat, în 2023, 1.200 de noi posturi de consilieri școlari, ajungând la o medie de un consilier la 740 de elevi”.
În anul școlar 2024-2025, cifrele sunt diferite și numărul consilierilor școlari scade, fără nicio explicație la 3.495, conform datelor transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară.
În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri școlari, conform datelor transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară
Practic, creșterea față de anul trecut este cu doar 44 de consilieri școlari.
Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com /
Citește și:
Tot stăm prost la numărul de consilieri școlari, spune Daniel David: Am avut foarte multe posturi scoase la concurs și n-au fost ocupate
Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii
Consilierii școlari nu mai sunt obligați să predea, iar profesorii de sprijin și logopezii vor avea norma didactică de predare mărită cu 4 ore – proiect / Cum se modifică normele didactice pentru consilierul școlar, profesorul de sprijin, logoped și psiholog
Ce face un consilier școlar? Noile atribuții din regulamentul CJRAE: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
Proiectul de formare a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători cu 25 de milioane de euro, ConsEDU, făcut de minister cu Universitatea din București, CMBRAE, CCD București și ISJ Iași / Termen de finalizare – 1 iulie 2027
