Alina-Viorica Dumitrașcu, inspectoarea ISJ Constanța numită din pix director al Liceului Tehnologic „Tomis” în locul Valentinei Apostol, respinge „categoric” suspiciunea de conflict de interese ridicată într-o anchetă Edupedu.ro, dar alege să nu comenteze punctual niciuna dintre acuzațiile concrete formulate de fosta directoare, de la sesizarea cu amenințare de plângere penală până la controlul declanșat de colegii săi din inspectorat soldat cu desigilarea buletinelor de vot din Consiliul Profesoral. Poziția ei a ajuns, pe 28 august, în presa locală, la publicația replicaonline.ro.
Edupedu.ro a scris pe 25 august despre numirea prin „detașare în interesul învățământului” a Alinei-Viorica Dumitrașcu, inspector școlar pentru management instituțional la ISJ Constanța, în funcția de director al Liceului Tehnologic „Tomis” Constanța, în locul fostei directoare Valentina Apostol. Documente oficiale arată că Dumitrașcu figurează drept coautoare a procedurii prin care același inspectorat evaluează anual activitatea managerială a directorilor din județ. Redacția a transmis atunci o solicitare de punct de vedere atât către ISJ Constanța, cât și direct Alinei-Viorica Dumitrașcu.
Nu am primit un răspuns direct la solicitarea noastră. Trei zile mai târziu, pe 28 august, Alina-Viorica Dumitrașcu a oferit însă un punct de vedere pentru presa locală, publicației ReplicaOnline.ro. Redăm mai jos poziția ei, așa cum a fost transmisă.
„Nu voi comenta declarațiile făcute de alte persoane”
Înainte de a răspunde punctual, Dumitrașcu a stabilit termenii discuției: „Nu voi comenta declarațiile făcute de alte persoane și nu doresc să transform o procedură instituțională într-o dispută personală. Cred că discuția trebuie purtată exclusiv în jurul faptelor, al documentelor și al cadrului legal.” Cu alte cuvinte, relatarea detaliată a Valentinei Apostol, publicată de Edupedu.ro (sesizarea cu amenințare, controlul cu desigilarea buletinelor de vot, rolul fostului soț) rămâne, din partea ei, nici confirmată, nici infirmată punctual.
Argumentul juridic: consiliul profesoral „e consultat, nu chemat să aleagă”
Despre votul din Consiliul Profesoral al liceului, unde nu a primit avizul, spre deosebire de Apostol, Dumitrașcu spune că respectă opțiunile colegilor, dar contestă miza juridică a rezultatului: „Respect punctele de vedere exprimate de colegii mei în cadrul consultării Consiliului profesoral și nu contest dreptul niciunui cadru didactic de a-și exprima opinia.” Ea insistă însă că votul nu are, legal, puterea de a decide numirea: „Problema de fond este însă una juridică și procedurală: Consiliul profesoral este consultat, nu chemat să aleagă directorul și nici să aprobe, să respingă sau să valideze o candidatură. Consultarea reprezintă o etapă a procedurii, nu actul prin care se decide ocuparea funcției de director.” Poziția e, de altfel, similară celei transmise anterior de ISJ Constanța, prin inspectorul școlar general Claudia Portase: avizul consiliului profesoral e doar consultativ, nu obligatoriu.
De ce a candidat
Dumitrașcu spune că a acceptat funcția atât din motive personale, cât și profesionale: „Am acceptat această responsabilitate pentru că iubesc școala și cred în puterea educației de a schimba destine.” Susține, totodată, că a candidat și „în urma solicitării și încurajării unor cadre didactice din cadrul Liceului Tehnologic «Tomis»”. Recunoaște că nu este titulară a liceului, dar spune că nu e „o persoană străină de unitatea de învățământ sau de colectivul acesteia”, și invocă peste două decenii de experiență: „profesor, director, director adjunct, inspector școlar și consilier în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.”
Respingerea conflictului de interese
Despre faptul că Alina Dumitrașcu e inspectoare în compartimentul care gestionează procedura de detașare a directorilor și că a coautorizat chiar procedura de evaluare anuală a directorilor, aceasta a declarat sursei citate că: „Resping categoric orice insinuare potrivit căreia mi-aș fi folosit calitatea de inspector școlar pentru a obține un avantaj în cadrul acestei proceduri”. A mai precizat că a participat „exclusiv în calitate de candidat, nu în exercitarea atribuțiilor funcției de inspector școlar, fără a influența, condiționa sau determina în vreun fel desfășurarea ori rezultatul procedurii.”
A mai spus că nu face parte din Consiliul de Administrație al ISJ Constanța, organismul care a analizat și votat detașările pe funcții de conducere. „Nu sunt membru al Consiliului de administrație al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, organismul care a analizat și a hotărât, prin vot, desemnarea directorilor prin detașare în interesul învățământului. Nu am participat, așadar, la adoptarea deciziei care mă privește”, a precizat ea, adăugând: „Simpla deținere a unei funcții publice nu poate transforma exercitarea unui drept recunoscut de lege într-un conflict de interese. Am parcurs procedura în calitate de candidat, în aceleași condiții și cu respectarea acelorași etape aplicabile celorlalți participanți.”
Colaborarea cu profesorii care nu au votat-o
Despre relația cu profesorii care nu i-au acordat avizul, Dumitrașcu spune că își propune „să construiesc o echipă unită și o cultură organizațională bazată pe profesionalism, respect, dialog și încredere.” Adaugă: „Diferențele de opinie sunt firești într-un colectiv și le respect, însă ele nu trebuie să ne divizeze. Rolul unui lider este să creeze punți, să valorifice competențele fiecărui coleg și să ofere oamenilor un obiectiv comun.” Obiectivul pe care îl indică este „interesul elevilor, calitatea educației și dezvoltarea școlii”.
Nici ISJ Constanța nu a răspuns până acum, punctual, solicitării transmise de Edupedu.ro pe 25 august. Instituția a transmis anterior presei doar un punct de vedere general despre cadrul legal al detașărilor, prin inspectorul școlar general Claudia Portase.
Redacția continuă să aștepte răspunsuri punctuale, atât de la ISJ Constanța, cât și de la Alina-Viorica Dumitrașcu, rspunsuri pe care le vom publica la momentul primirii.
Cazul se înscrie într-un fenomen documentat pe larg de Edupedu.ro sub numele de „Pixiada”: sezonul numirilor prin detașare în interesul învățământului, folosit pentru a ocoli concursul național de directori și pentru a controla politic școlile și inspectoratele școlare. Potrivit datelor Ministerului Educației citate de Edupedu.ro, aproape 5.800 de persoane conduc în prezent unități de învățământ prin detașare, nu prin concurs.
11 comments
Dacă la nivelul ISJ Constanța există preocuparea de a identifica soluții pentru ocuparea funcțiilor de director, iar doamna Dumitrașcu își dorește, la rândul său, să își valorifice experiența într-o asemenea poziție, atunci poate că soluția este chiar mai aproape decât pare, ar fi Liceul Economic „Virgil Madgearu” din Constanța. Aici ar exista cu adevărat nevoie de experiența acumulată de doamna Dumitrașcu în funcții de director, inspector, consilier și în activități de îndrumare și control. Nu ar fi doar ocuparea unei funcții, ci o veritabilă probă de competență managerială, într-o unitate în care climatul organizațional are nevoie urgentă de reconstrucție. În legătură cu actuala conducere a liceului, director Filip Adela, și cu climatul managerial, au fost formulate sesizări privind marginalizarea și denigrarea profesională a profesorilor care semnalează nereguli sau încălcări ale ROFUIP. Au fost reclamate inclusiv situații în care membri ai Consiliului Profesoral au fost invitați, prin grupul de WhatsApp, în biroul directorului pentru redactarea și semnarea unor sesizări împotriva unor colegi critici. Asemenea practici confirmate arată tocmai de ce această școală are nevoie de un alt tip de management, unul care să reducă tensiunile, să refacă încrederea, să respecte demnitatea profesională și să permită exprimarea opiniilor diferite fără teama marginalizării. Așadar, dacă există dorința de a ocupa o funcție de director și, în același timp, ISJ Constanța caută soluții manageriale credibile, Liceul Economic „Virgil Madgearu” ar putea reprezenta o soluție firească. Ar fi, în același timp, răspunsul la o dorință profesională și o adevărată provocare managerială, aceea de a readuce normalitatea, echilibrul și respectul profesional într-o școală care are nevoie de ele.
Maimutse de partid
Este cel puțin surprinzătoare preocuparea și energia instituțională manifestate de ISJ Constanța pentru ocuparea, prin detașare și fără concurs, a funcției de director al Alinei-Viorica Dumitrașcu, în condițiile în care chiar Consiliul profesoral al unității nu i-a acordat aviz favorabil. Desigur, ni se poate răspunde că avizul Consiliului profesoral este consultativ și că detașarea poate fi dispusă în condițiile legii. Dar legalitatea formală a unei proceduri nu înlătură obligațiile de transparență, imparțialitate, motivare și bună administrare și, mai ales, nu poate transforma ocuparea unor funcții de conducere în principala preocupare a unei instituții care are probleme mult mai serioase de lămurit. Poate că aceeași fermitate administrativă ar trebui manifestată, înainte de toate, pentru clarificarea și recuperarea banilor publici. Corpul de Control al Ministerului Educației a constatat nereguli grave în evidența contabilă a ISJ Constanța și a estimat un prejudiciu de 35.200.695 de lei – aproximativ 7 milioane de euro, situație în legătură cu care a fost sesizată DNA, fiind începută urmărirea penală in rem, cu privire la fapte. Precizarea este esențială: nu stabilim noi vinovății și nu substituim organele judiciare. Dar tocmai pentru că vorbim despre bani publici, întrebarea legitimă este alta: Ce a făcut concret ISJ Constanța pentru stabilirea întinderii prejudiciului, identificarea răspunderilor și recuperarea fiecărui leu datorat bugetului public? Și aceeași întrebare trebuie pusă în toate unitățile de învățământ din județ în care au fost sesizate posibile plăți pentru activități neprestate. Un asemenea caz este cel semnalat public la Liceul Economic „Virgil Madgearu” Constanța, unde doamna Roberta Laura Galavu, angajată a ISJ Constanța, a fost încadrată în perioada 2023–2025 și la plata cu ora. Au fost formulate sesizări potrivit cărora orele respective nu au fost efectuate, deși a existat pontare și plată. Aici nu este nevoie ca cineva „să creadă” sau „să nu creadă” directorul unității. Administrația publică nu funcționează pe încredere personală, ci pe documente și probe. Dacă ISJ a clasat o asemenea sesizare fără o verificare efectivă și contradictorie a documentelor, atunci problema administrativă rămâne întreagă. Se verifică simplu: rapoartele de activitate, fișele de evaluare anuală a cadrelor didactice, condicile de prezență, cataloagele, procesele verbale în CP, pontajele lunare, încadrarea și deciziile de plata cu ora, documentele financiar-contabile, perioadele în care au fost introduse notele și încheiate mediile, declarațiile elevilor și ale cadrelor didactice și orice alte evidențe obiective disponibile. Dacă orele au fost efectuate, documentele trebuie să demonstreze acest lucru. Dacă orele nu au fost efectuate, dar au fost plătite din bani publici, atunci sumele trebuie calculate, imputate și recuperate, iar persoanele care au întocmit, certificat, aprobat sau ordonanțat documentele trebuie să răspundă potrivit competențelor și faptelor fiecăreia. Aceasta înseamnă control administrativ real. Clasarea unei petiții nu șterge o eventuală pagubă și nici nu transformă o afirmație a conducerii unei școli în probă. Iar autoritatea care exercită controlul asupra unităților de învățământ are cu atât mai mult obligația de a demonstra că aplică aceeași exigență tuturor, indiferent de funcție, relații instituționale sau poziția persoanei verificate. Prin urmare, înainte de atâta preocupare pentru cine este numit director fără concurs la o școală sau alta, poate că ISJ Constanța ar trebui să ofere public răspunsuri la întrebări mult mai importante: Câți bani publici au fost cheltuiți nelegal sau nejustificat? Cât s-a recuperat până astăzi? De la cine s-a recuperat? Ce controale reale au fost efectuate în școli? Și de ce unele sesizări privind prejudiciile sunt clasate înainte ca documentele esențiale să fie confruntate și verificate? Funcțiile sunt vremelnice. Răspunderea pentru banul public nu ar trebui să fie. Și încă o întrebare legitimă: cum este posibil ca ISJ Constanța să acorde în continuare aviz favorabil și continuitate în funcția de director unei persoane în mandatul căreia, potrivit sesizărilor formulate, contabila ISJ Constanța, Roberta Galavu, a fost plătită timp de doi ani școlari la plata cu ora, deși se reclamă că nu s-a prezentat efectiv la ore? Înaintea unui nou aviz favorabil, nu ar fi fost firesc ca ISJ să verifice complet documentele, și plățile și să lămurească dacă a existat sau nu un prejudiciu adus bugetului public?
In august primarii și au numit directorii după pofta lor.Profesori care nu fac nimic la clasa ,nu intra la ore ,dar sunt ,,prietenii” și preferații primarului ajung din pix directori.
Sunt multi din ăștia care au vrut și încă vor sa fie directori. Șefi,mai ales. Nu pot fi altceva și nu știu. Nu contează că s trecuți de vârsta pensionării. Sef! Cu orice preț! Ați fi șocați să luați la rand scoli din marile orașe și să vedeți cum sunt unii înșurubați pe viață pe scaunul directorial. Și încă vor! Șefi până la 70!!!
https://www.edupedu.ro/exclusiv-ministerul-educatiei-a-ingradit-dreptul-de-participare-al-unui-elev-la-campionatul-european-de-securitate-cibernetica-2024-pe-baza-unei-supozitii/
Nu e titulara a școlii dar cică cunoaște școala! Serios? Nu cred așa ceva! Și dacă revine la catedra e vreo problema? Ii trebuie doar funcție de conducere? Ce o recomandă? Carnetul de partid? Tupeul? Cate concursuri a câștigat? E plină tara asta de inspectori și directorași numiți politic, incompetenți dar obraznici, care cred că li se cuvine orice doar fiindcă sunt sprijiniți politic. Fără politic sunt zero barat.
PNL a băgat politicul în școală din 2004, restul sunt povești. Sunt mulți lipitori de afișe care se mută de pe o funcție pe alta. Mi s-a făcut greață și aștept să ne trezim, să ocupăm funcțiile prin concurs, ca să câștige doar cel mai bun.
Doamna Dumitrașcu invocă insistent „peste două decenii de experiență” ca profesor, director, director adjunct, inspector școlar și consilier în Ministerul Educației. Foarte bine, atunci ar fi utilă și o precizare elementară, în spiritul transparenței pe care tot dumneaei o invocă – care dintre aceste funcții de conducere și control au fost câștigate prin concurs și care au fost ocupate prin numire, detașare sau desemnare? Pentru că există o diferență fundamentală între experiență acumulată într-o funcție și legitimitatea obținerii acelei funcții prin competiție deschisă. Nu poți transforma un șir de numiri administrative într-un argument care să justifice o nouă numire administrativă, iar apoi noua numire să devină, la viitorul concurs, încă un argument de „experiență managerială”. În acest mod se creează un cerc profund inechitabil – sunt numit pentru că am experiență, iar experiența mea crește tocmai pentru că sunt numit din nou. Și ceilalți profesori au dreptul la carieră, și ceilalți profesori au dreptul la egalitate de șanse, și ceilalți profesori au dreptul să aștepte un concurs public și să intre în competiție de pe aceeași linie de start. De aceea problema acestei detașări nu se reduce la afirmația comodă că „legea permite”. Desigur că există mecanismul detașării în interesul învățământului, dar orice competență administrativă trebuie exercitată cu imparțialitate, echitate, transparență și în respectul interesului public, nu astfel încât persoana aflată deja într-o poziție de putere în instituția care gestionează managementul școlar să ajungă beneficiara unei asemenea decizii chiar înaintea unui viitor concurs. Aici apare problema deontologică majoră. Doamna Dumitrașcu este inspector pentru management instituțional în ISJ Constanța. Figurează în documentele publice ca elaborator al procedurii prin care sunt evaluați managerii școlari. Același ISJ decide acum detașarea sa ca director. Faptul că nu a ridicat personal mâna în Consiliul de administrație când s-a votat propria numire NU epuizează problema imparțialității. Imparțialitatea se apreciază privind întregul circuit administrativ, nu numai ultimele 30 de secunde în care se votează în CA. Mai ales când candidatul din interiorul instituției de control ajunge director în detrimentul persoanei susținute de Consiliul profesoral, întrebarea legitimă este – unde mai sunt egalitatea de șanse și echitatea pe care sistemul de educație pretinde că le promovează? Iar dacă această detașare este doar temporară, până la organizarea concursului, problema devine chiar mai evidentă – de ce era necesar ca tocmai un inspector din structura de management a ISJ să ocupe rapid această funcție înainte de concurs? Un asemenea interimat nu este neutru profesional. Persoana numită intră la viitorul concurs după ce a condus deja școala, a cunoscut din interior toate mecanismele ei administrative, a lucrat cu personalul, a stabilit relații instituționale, a luat decizii manageriale și poate invoca ulterior tocmai experiența dobândită prin această detașare. Aceasta înseamnă un avantaj competitiv obiectiv față de persoanele care stau, cum este firesc într-un sistem bazat pe merit, și așteaptă concursul. Dacă vorbim despre profesionalism și deontologie, conduita cu adevărat elegantă pentru un inspector de management ar fi fost tocmai evitarea oricărei aparențe că poziția instituțională de astăzi poate deveni trambulina funcției de mâine – rămâi inspector, aștepți organizarea concursului, te înscrii alături de ceilalți și demonstrezi prin concurs că ești cel mai bun. Aceea este egalitate de șanse, aceea este competiție profesională, nu să intri pe teren înaintea celorlalți, printr-o detașare decisă de instituția în interiorul căreia lucrezi, iar la concurs să te prezinți apoi cu avantajul lunilor de directorat deja acumulate. Și mai există o întrebare simplă – dacă experiența, competența și susținerea profesională a doamnei Dumitrașcu sunt atât de incontestabile, de ce este nevoie de această grabă înaintea concursului, de ce nu concurs, de ce nu aceeași linie de start pentru toți, de ce trebuie ocupată acum funcția de către inspectorul din compartimentul de management, împotriva opțiunii exprimate de majoritatea colectivului consultat, dacă peste puțin timp valoarea profesională poate fi demonstrată într-o competiție deschisă? A susține că totul este în regulă numai pentru că detașarea este posibilă legal înseamnă a confunda legalitatea formală a unui instrument administrativ cu echitatea modului în care el este folosit. Iar școala ar trebui să fie tocmai instituția în care meritul, egalitatea de șanse, integritatea și exemplul personal contează cel mai mult. Funcțiile publice nu ar trebui să fie o cursă în care cei aflați deja în interiorul aparatului administrativ pleacă înainte, iar celorlalți li se spune să aștepte concursul. Dacă există într-adevăr profesionalism, să îl vedem la concurs. În aceleași condiții, în aceeași zi și de la aceeași linie de start cu toți ceilalți. Glumind, desigur, pot spune că dacă tot numărăm funcții, experiențe și legături cu instituția, atunci poate ar trebui să fiu și eu luată în calcul pentru conducerea Liceului „Tomis”. Am fost eleva liceului, deci am și eu „vechime” acolo — una care începe înaintea multor CV-uri manageriale de astăzi. 😄 La următoarea selecție propun să introducem și criteriul „vechime sentimentală în instituție”. S-ar putea să schimbăm clasamentul!
Doamna nu a dat concurs?Nu are ce cauta ca directoare acolo.Cealalta demisa din functie si data pe mana DNA daca a facut abuz in functie.Simplu.
„Am vrut să fiu director.”
Restul e tăcere.
Irelevant ce înseamnă câțiva și din câți, irelevant consiliul administrativ, irelevant…
Trist nu e că se întâmplă uzual, ci că e aproape imposibila sa schimbi ceva.