În anunțul făcut pe Facebook în care spune că renunță să mai taie bursele sociale ale elevilor în vacațe, ministrul Dimian lansează o nouă improvizație. Mihai Dimian a scris că „mecanismul principal de protecție socială” pentru copiii aflați în sărăcie nu este bursa socială, ci Legea privind venitul minim de incluziune, care reglementează, printre altele, un „ajutor pentru familia cu copii”, acordat „în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie”. Pentru elevii din medii dezavantajate, spune ministrul, venitul minim de incluziune are ca obiectiv principal protecția socială, iar bursa socială rămâne doar „un mecanism suplimentar de suport”.
Venitul minim de incluziune, reglementat prin Legea nr. 196/2016, aplicată din ianuarie 2024, este un beneficiu de asistență socială administrat de primării, prin serviciile publice de asistență socială, în colaborare cu agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială, deci de o instituție complet diferită de Ministerul Educației.
Potrivit ghidurilor oficiale publicate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, programul are două componente: ajutorul de incluziune, pentru acoperirea necesităților zilnice, acordat persoanelor și familiilor cu venituri nete lunare ajustate de până la 275 de lei pe membru de familie (400 de lei pentru persoana singură de peste 65 de ani), și ajutorul pentru familia cu copii, componenta la care se referă ministrul, acordat familiilor cu venituri nete lunare ajustate de până la 700 de lei pe membru de familie. Suma nu este fixă, ci depinde de venitul familiei și de numărul de copii: pentru familiile cu venituri sub 275 de lei pe membru, ajutorul pentru familia cu copii este de 107 lei pentru un copil, până la 428 de lei pentru patru sau mai mulți copii (120 până la 480 de lei pentru familiile monoparentale), iar pentru familiile cu venituri între 276 și 700 de lei pe membru, sumele scad la 85, respectiv 340 de lei (110 până la 430 de lei pentru cele monoparentale).
Bursa socială, în schimb, se acordă familiilor cu un venit net de până la 1.287,5 lei pe membru de familie, adică jumătate din salariul minim net pe economie, un prag cu 587,5 lei mai mare decât cel folosit pentru ajutorul pentru familia cu copii din venitul minim de incluziune. Practic, orice familie cu un venit net situat între 700 și 1.287,5 lei pe membru poate primi, în continuare, bursă socială pentru copilul aflat la școală, dar nu s-ar califica pentru venitul minim de incluziune, oricâți copii ar avea în întreținere. Potrivit Coaliției pentru Educație, peste 840.000 de elevi beneficiau de bursă socială în ianuarie 2025, iar nu există, deocamdată, o cifră publică a numărului de familii cu elevi care beneficiază efectiv de venitul minim de incluziune, pentru a putea compara direct cele două populații de beneficiari.
Venitul minim de incluziune presupune, în plus, condiții pe care bursa socială nu le are. Potrivit normelor metodologice de aplicare a legii, o familie este exclusă automat de la acordarea venitului minim de incluziune dacă deține, printre altele, o clădire sau un teren în afara locuinței de domiciliu peste 1.200 mp în zona urbană sau 2.500 mp în zona rurală, mai mult de un autovehicul cu vechime peste 10 ani sau orice autovehicul cu vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor adaptate pentru persoane cu dizabilități, bărci sau iahturi cu motor, ori depozite bancare a căror sumă totală depășește de trei ori câștigul salarial mediu brut. Metodologia bursei sociale, aprobată prin HG 732/2025, nu prevede un asemenea test de avere, ci se bazează exclusiv pe venitul net raportat pe membru de familie. Cu alte cuvinte, chiar și o familie cu venituri suficient de mici pentru bursa socială poate fi exclusă de la venitul minim de incluziune din alte motive decât venitul, de exemplu pentru că deține o mașină mai nouă de 10 ani sau un teren moștenit.
Este adevărat, iar acest lucru nuanțează critica adusă ministrului, că ajutorul pentru familia cu copii din venitul minim de incluziune conține și o condiție legată explicit de școală: legea prevede că fiecare copil trebuie să fie „înscris şi să frecventeze fără întrerupere o formă de învățământ cu frecvenţă”, cu reduceri de 50% ale sumei în lunile cu peste 15 absențe nemotivate și pierderea integrală a ajutorului peste 30 de absențe, plus suspendarea plății pe perioada întreruperii anului școlar, cu excepții pentru motive medicale. Rămâne însă un program construit pentru sărăcia întregii familii, cu o sumă care scade pe măsură ce venitul crește și cu un prag de eligibilitate semnificativ mai jos decât cel al bursei sociale, nu un instrument echivalent, calculat pe elev, administrat de școală, cu sumă fixă indiferent de venitul exact al familiei, atâta vreme cât acesta rămâne sub prag.
Argumentul ministrului trece cu vederea și faptul că familiile beneficiare de venit minim de incluziune reprezintă doar una dintre categoriile de elevi care primesc bursă socială, nu o condiție generală valabilă pentru restul beneficiarilor.
Potrivit metodologiei-cadru de acordare a burselor, bursa socială se acordă, pe rând, elevilor din familii cu venit mediu net pe membru mai mic de 50% din salariul minim net pe economie, elevilor cu unul sau ambii părinți decedați și celor aflați sub o măsură de protecție specială, plasament sau plasament de urgență, elevilor cu deficiențe sau afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni, elevilor cu afecțiuni oncologice sau cronice școlarizați mai mult de patru săptămâni în cadrul „Școlii din spital” sau la domiciliu, elevilor care revin la unitatea de învățământ după o asemenea perioadă și, abia ca a șasea categorie, elevilor proveniți din familii care beneficiază chiar de venitul minim de incluziune. Un elev orfan, unul aflat în plasament sau unul cu o afecțiune oncologică școlarizat la domiciliu primește bursă socială indiferent dacă familia lui beneficiază sau nu de venitul minim de incluziune, la fel ca marea majoritate a beneficiarilor, cei încadrați strict pe criteriul de venit, unde pragul de eligibilitate pentru bursă (1.287,5 lei pe membru de familie) este oricum mai mare decât pragul folosit pentru venitul minim de incluziune (700 de lei pe membru de familie). Pentru toate aceste categorii de elevi, argumentul ministrului, că venitul minim de incluziune ar prelua funcția de protecție socială a bursei sociale pe perioada vacanțelor, nu se aplică deloc, indiferent de praguri.
Foto: ID 446619705 © LCVA | Dreamstime.com /
