Trecerea inspecțiilor școlare la agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele este criticată de Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD, după cum a declarat joi, 9 februarie, într-o dezbatere organizată în Senatul României: „Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”.
„Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, reforma cu noua formulă ARACIIP, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”, a declarat Vasile Dîncu.
Potrivit proiectului de lege Deca, inspecțiile școlare generale și cele tematice vor fi realizate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, ARACIIP, și birourile teritoriale ARACIIP, instituții nou infiintate care preiau activităţile inspectoratelor şcolare în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară.
Acesta a vorbit și despre evaluarea cadrelor didactice: „Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic.”
Salarizarea concurențială a profesorilor, pe bază de „reușite”, este susținută de Natalia Intotero, președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților. – Mai multe detalii aici
Declarațiile lui Vasile Dîncu:
Vasile Dîncu: „Vreau să remarc doar câteva lucruri legate de cele două legi pe care le avem în acest moment din pachetul pentru educaţie. Am urmărit modul în care, în noua lege, găsim factori care ar putea să sprijine un mai bun rezultat privind indicatorii din Monitorul educației, care nu sunt prezenți în lege. Am câteva exemple: părăsirea timpurie a școlii sau a sistemului de educație și formare – ca un prim factor. Aici, în lege, avem un plan național integrat de reducere a abandonului școlar, care se aprobă prin Guvern, Ministerul Educației. În acest program avem câteva elemente care sunt valoroase, inclusiv ideea de masă sănătoasă, care este implementată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru. Nu înțeleg, de exemplu, de ce este necesară implicarea Ministerului Agriculturii în stabilirea listei școlilor. Aceasta este o chestiune care, în mod normal, ține strict de Ministerul Educației și primării, prefecturi, consilii județene, deci ceea ce înseamnă autorități locale. Cred că Programul Național „Masă sănătoasă” trebuie generalizat și regândit, pentru că nu este doar o măsură socială. Eu sunt cel care am inițiat, acum 20 de ani, „laptele și cornul”, un prim program social. (…)
De asemenea, „Școală după școală” face parte din planul național de reducere a abandonului școlar, credem că este nevoie de mai multe lucruri și mai multe precizări pragmatice. De exemplu, din factorii care în acest moment apar ca fiind favorizanți pentru părăsirea timpurie a școlii, dacă ne gândim la una dintre prescripțiile din această lege, încadrarea unei unități de învățământ doar într-o singură filieră – teoretică vocațională sau tehnologică – scade șansele accesului la învățământul liceal al copiilor din urbanul mic sau ruralul mare și acest lucru produce inegalități.
De asemenea, sistemul de acces în licee s-a discutat aici, o să se mai discute, probabil, mult, nu insist asupra acestui lucru. Cred că din proiectul de lege actual lipsesc și măsuri care să stimuleze directorii de școli, responsabilii cu educația de la nivel local, pentru a dezvolta măsuri locale legate de abandonul școlar. Ar trebui, cred, să fie și un indicator de evaluare a directorilor unităților de învățământ. Sunt și alte lucruri care țin de reducerea abandonului școlar și care nu există, în prezent, în actualul proiect de lege, de exemplu, existența unui curriculum relevant și adaptat, un parcurs individualizat de învățare, modul în care profesorii reușesc să se adapteze la curriculum și să individualizeze învățarea. Cred că am putea să gândim mult mai precis aceste lucruri.
Investițiile în educație, de asemenea, trebuie gândite și precizate mult mai bine în lege. Noi o să propunem o corectare, sigur că nu avem 6% din produsul intern brut, dar un indicator care există în acest moment, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, această prevedere are șanse reduse să producă efecte tangibile. În esență, și este greu de controlat asta, știm, Parlamentul nu adoptă bugetul general consolidat, ci separat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Deci, aici, bugetul general consolidat este o simplă operațiune contabilă, mai degrabă, nu este una programatică.
Accesul la educație de calitate. La articolul 19 din acest proiect de lege este prevăzut că procesul educațional se desfășoară în maximum 2 schimburi. În momentul de față, însă există foarte multe școli din țară, mai ales din urbanul mare, unde acest lucru nu se întâmplă. De aceea, credem că aici este o problemă care ține de spațiu fizic din școli. Credem că legea trebuie să prevadă mult mai clar obligații pentru autoritățile publice locale, în ceea ce privește această supraaglomerare a școlilor. (…)
Aș mai remarca două-trei lucruri. (…) Resursa umană în educaţie, politicile de recrutare şi păstrarea cadrelor didactice. Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic.
Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, reforma cu noua formulă ARACIIP, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine. Şi la educaţia incluzivă putem să aducem o serie de îmbunătăţiri. (…)
Vreau să spun că ceea ce vrem noi să obținem din aceste dezbateri este o optimizare a proiectelor de legi, în ceea ce privește educația, este din respect pentru „România educată”, nu pentru că vrem să negociem politic un proiect atât de important. Este numai pentru că a crește calitatea. De aceea, sperăm că transparența viitoare, în ceea ce privește această lege, va aduce îmbunătățirile necesare, pentru ca să fie o lege cu adevărat pentru termen lung și care să nu trebuiască a fi schimbată, așa cum, din păcate, se întâmplă de multe ori în fiecare an. (…)
Eu cred că vom reuși să facem o lege cu o oarecare stabilitate pe termen lung și pe care să încercăm să nu o schimbăm în anii viitori foarte des, decât atunci când este vorba de anumite corecții care trebuie făcute. Sper ca noua lege să respecte, până la capăt, principiul descentralizării. (…)”