Salarizarea concurențială a profesorilor, “pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”, susținută de Natalia Intotero (PSD), președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților

20.675 de vizualizări
Foto: World Vision România
Salarizarea concurențială a profesorilor, pe bază de „reușite”, este susținută de Natalia Intotero, președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților: „Trebuie să avem o salarizare corespunzătoare, motivată, dar, în egală măsură, cred că ar trebui să ne gândim și la o salarizare concurențială, pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței “Educația timpurie – o provocare pentru copiii din România”, organizată de Fundaţia World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom care au lansat proiectul “Start în educaţie”, pentru a sprijini frecventarea grădiniței de către cei mici, în zonele defavorizate.
  • Natalia Intotero face parte din cei cinci experți desemnați de PSD pentru a „corecta” proiectele de legi propuse de ministrul Educației, Ligia Deca. – detalii aici

„Nu este suficientă investiția doar în partea de infrastructură, ce înseamnă clădiri, construcții. Investiția în capitalul uman trebuie să fie în egală măsură o prioritate, inclusiv partea de salarizarea. Și pe partea de salarizare, știm cu toții, în momentul de față, undeva peste 50-60 % dintre cadrele didactice titulare în învățământ au vârsta de la 50 de ani spre înainte. Deci, să aducem cadre didactice bine pregătite.

Trebuie să avem o salarizare corespunzătoare, motivată, dar, în egală măsură, cred că ar trebui să ne gândim și la o salarizare concurențială, pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă. (…)”, a precizat Natalia Iototero.

În legătura cu posibila desființare a specializării de învățător din cadrul liceelor pedagogice, aceasta este de părere rolul lor „ar trebuit dezvoltat, nu îngrădit”: „Vreau să vă spun că, în urmă cu o săptămână, am participat la o întrunire a Asociației Naționale a Colegilor Pedalogice, care sunt îngrijorați de o posibilă diminuare a rolului colegilor pedagogice. Din acest sens, vă spun, în calitate de absolvent al unui colegiu pedagogic, Școala Normală, mă rog, toate toate denumirile care au fost în timp, cred că rolul acestor instituții ar trebui dezvoltat, nu îngrădit.”

Informații de context

Pentru salariul din ianuarie, profesorii vor primi între 3% și 8.5% în plus în luna februarie, în timp ce personalul nedidactic va avea creșteri de 10%, potrivit surselor Edupedu.ro.

La sfârșitul anului trecut, Ligia Deca a anunțat că, pentru anul 2023, creșterile salariale ale profesorilor sunt moderate. De asemenea, Deca a mai anunțat creșteri salariale de până la 24% pentru personalul din școli. Nu e clar dacă aceste creșteri sunt prinse deja în bugetul pentru 2023 sau sunt planuri pentru următoarea lege a salarizării.

Potrivit Hotărârii de Guvern privind majorarea costului standard per elev în anul 2023, salariile în învățământ vor crește, în medie, cu 7% anul acesta,– Detalii aici

În iunie 2022, Marcel Ciolacu spunea că ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu: „Nu sunt adeptul sporurilor, sunt adeptul, în schimb, al criteriilor de performanță, cum s-au introdus cele de la PNRR. În cazul în care ai performanță, vei primi o mărire de salariu. Eu aș introduce toate sporurile în salariul de bază”.

Citește și:
SURSE Profesorii vor primi între 3% și 8% în plus la salariu în luna februarie, pentru salariul din ianuarie. Personalul nedidactic ar urma să primească creșteri de 10% / Pentru 2023, Ligia Deca anunța în decembrie creșteri de până la 24% pentru personalul din școli
iunie 2022 – Salarizarea profesorilor se va face prin noua Lege a Educației, nu prin legea salarizării, potrivit președintelui PSD Marcel Ciolacu: Aș introduce toate sporurile pentru profesori în salariul de bază / Ar trebui introduse criterii de performanţă pentru o mărire de salariu

31 comments
  1. Vreti competitie bagati examen de atmitere la facultate .
    Reduceti locurile si eliminati specializarile care produc someri .

  2. Cu mulți ani în urmă cei mai buni elevi din clasele de liceu mergeau la facultăți pentru a deveni profesori. Acum, nici cei mai slabi elevi nu vor să devină profesori.
    Din ce cauză oare?
    Din păcate învățământul românesc a scăzut dramatic. Acum se văd ,, roadele,, facultăților private apărute ca ciupercile după ploaie, care au scos profesori pe bandă rulantă, profesori care astăzi se prefac că predau și care habar nu au de minime noțiuni elementare pentru materia respectivă să nu mai vorbim de noțiuni psiho pedagogice.
    Mulți ingineri, restructurați de la locurile lor de muncă, și-au găsit refugiul în învățământ, fără a avea minime cunoștințe despre ce trebuie să facă. Să ia un salariu și nimic mai mult.
    E jalnic unde a ajuns învățământul românesc, altă dată o mândrie națională.
    Se leagă de liceele pedagogice pentru a le desființa. De acolo au ieșit cei mai buni dascăli ai țării. Se făcea carte și practică pedagogică cum nu există astăzi.
    Păcat că învățământul românesc se duce pe râpă, dar merge și el după societatea românească.
    Marius

    1. In momentul de fata majoritatea facultatilor de stat sunt fabrici de diplome.
      Vorbesc de domeniul in care activez.
      Nu au cum sa rezulte ingineri priceputi cand programul unui student la Politehnica este de 27 de ore pe saptamana timp de 4 ani, fata de 35 ore in 5 ani inainte de anul 2000.
      Orele de aplicatii se fac ca pe stadion, cu grupe de peste 30 de studenti.
      Masterul este la seral, si desori aduce a invatamant fara frecventa,

  3. In primul rand trebuie sa sr acorde salarii mai mult decât decente TUTUROR cadrelor didactice,cum au de exemplu TOȚI medicii.
    Si apoi sa isi facă placerea domnii sus puși si sa defineasca ce insesmna “performanta” si sa mărească si mai mult salariile acelor profesori .
    Pe de alta parte,ar fi suficiente salariile de merit si gradatiile de merit ,care oricum se acorda .

  4. Nu ştiu de unde vin toți “experții” aceştia în educaţie! Doamna pierde din vedere că un profesor care predă într-un liceu în care elevii sunt admişi cu 5 nu poate face performanțā în aceleaşi condiții în care face un altul care predă la un colegiu la care se intră cu
    9. Nici intr-un colegiu īn care un profesor mai vechi ia clasele cele mai bune iar unul venit mai târziu va lua ce mai ramane nu prea e echitate in opinua mea. Ca sa nu mai spunem ca in invatamant ajung doar persoanele care nu au o alta alternativa de angajare, pentru ca salarizarea e dezastru. Asta e reformă din asta de doi bani, postdecembrista, facuta de oameni care probabil, au lucrat la aprozar, dupa cum se vede din cunostintele despre sistemul de invatamant. S-a trezit si dumneaei in functie.., ce sa faci…

  5. In Ro competiția a fost și va fi întotdeauna răsplătită asa: dupa cat esti de pila cu cineva, oricine din sistem; si dupa cat esti de serviabil cu cei care trebe sa te răsplătească.
    Puteți aduce muuulte argumente contra, situația tuturor instituțiilor si istoria va contrazic.

  6. Cum să fie concurență între profesori când se promovează egalitatea între elevi, deci nu o învățare concurențială, ci una socială în care toți sunt egali? Doamna Intotero să meargă să predea copiilor care au burta goală de foame sau mâinile înghețate de frig, iar ea sa le vorbească despre cazurile substantivului sau despre aflarea numărului necunoscut dintr-un exercițiu cu toate operațiile. Dar, veți spune că acestora li se dau ajutoare. Așa este. Dar profesorul de la catedră nu realizează decât performanța că elevul să vină la școală, sa scrie, să citească, Să socotească și chiar dacă știe toate acestea, copilul tot analfabet funcțional este. Asemenea profesori nu sunt băgați in seamă la gradatiile de merit. Am lucrat 13 ani într-un astfel de mediu și celelalte cadre didactice râdeau de această performanță. Căci, pentru mine a fost Și este o performanță. Așa că d-na Intotero să se dea cu parerea in altă parte și să ne mai lase cu tot felul de idei. Profesorii trebuie să fie toți la fel in orice colț al țării . Atunci învățământul va fi de calitate.

  7. Vorbim de performanta, de excelență dar de salariile mizere din sistemul educațional nu vorbește doamna cu ,,nume de loto” dar de restanțele salariale din 2017 nu vorbește doamna?? Pentru a putea cere, trebuie, să oferi mai întâi și ce oferă ei: umilință, bătaie de joc, etc. Nu i a explicat nimeni acestei dudui că performanța constă în investiții, daca nu investești, tu ca stat, nu ai cum face performanță! Dar așa se întâmplă, când toți semianalfabeți și lingăi societății ajung să facă legi, fără a se informa, fără a gândi puțin! Un politician de 2 lei care ne a jepcarit de bani de-a lungul timpului!!

  8. Un sistem care a ajuns într-un colaps, unde “doamnele” așteaptă respect și ofrande, unde este un dezinteres total fără de meserie, sau mai bine zis vin și pleacă ca un bugetar…
    Sunt multe de spus, dar rezultatele spun totul.
    Sistemul educational nu se reformează decât dacă reformam cadrele didactice.
    Ele sunt piesa principala.
    Orice lege care poate sa împingă într-un sistem competițional este o lege bună.
    Normal ca nu este convenabil, și deranjează, dar este musai sa trezim unul din cele mai importante sisteme.

  9. Stimați colegi profesori, aveți demnitatea de a vă cere statutul corespunzător în societate! Demnitatea dascălului ce clădește personalitatea viitorului cetățean al societății românești trebuie răsplătită atât prin respect și recunoștință (având în vedere că noi contribuim de ani buni prin banii din mica soldă la furnizarea de materiale și mijloace didactice elevilor noștri) cât și prin salariu corespunzător importanței muncii pe care o prestăm in formarea diferitelor categorii socio-profesionale – unele remunerate de câteva ori mai mult față de noi profesorii… și tot ei nemulțumiți).
    Sus fruntea, dragă profesor! Stai drept! Fii demn!

  10. Ați distrus totul. Cu miile de cadre didactice pe care le-ați aburit cu viabilitatea postului, ce faceți? Au dat examene naționale și nu la nivel de școală pentru a le oferi un statut de titulari ai scolii. Sunt titulari ai sistemului.

  11. Doamna Intotero se joacă cu cuvintele. Cum se definește reușita unui profesor? Și la ce competiție se referă, cea între profesori? Nu servește nimănui competiția între profesori. Când intră banii în joc, nu mai există reguli. Dacă notele copiilor sunt criteriul reușitei, vor avea toți note mari. Dacă satisfacția părinților și a copiilor este printre criterii, profesorii se vor da peste cap să le facă pe plac.
    Unde sunt miile de experți în educație și unde sunt studiile lor? Studii serioase, care să demonstreze că o asemenea măsură este în beneficiul copiilor. Presupunând că elevii sunt cei vizați de măsură aceasta, nu pușculița goală a guvernului.

    1. Aveți dreptate… Mai ales că nu ați precizat un lucru important. când directorii de școli sunt puși pe criterii politice, care profesor va fi bun sau competitiv?

  12. De 30 de ani acești politruci vin cu aceași amenințare, fumigenă, intoxicare…

    Pentru că politicienii nu aplică nici măcar creșterile votate prin lege (2017) și eșalonează pe jumătate de deceniu restanțele de plată (dacă o firmă ar face asta unilateral ar pierde la primul termen în instanță ba chiar ar intra sub incidența penală) vin cu această păcăleala bună de cel mai ieftin populism
    – Vă mărim salariile după criterii de ,, performanță “.

    Nu așteaptă nimeni ,,măririle” voastre (nici salariul pe ianuarie nu va fi plătit la timp) ci drepturile salariale restante, amânate, reeșalonate de voi -sine die- până când își vor fi pierdut orice valoare!

    Cum impertinența este noua conduită morală a acestor impostori nu avem nicio șansă în fața lor.

    Singura șansă ar fi un sindicat nou, puternic, competent, preocupat nu doar de banii sau salariile angajaților ci de pregătire, cursuri, schimburi de experiență, job shadow, materiale didactice moderne, suport didactic inovator.

    Până atunci profesorul rămâne eternul ,,dușman” al politicianului plagiator semianalfabet, al părinților parveniți și al odraslelor de ,,bani gata” care nu pot și nu vor să își depășească condiția liliputană!

  13. ..performanta? ce performanta poate avea o scoala vedeta care si selectează si accepta trierea elevilor ( si nu e rau) si ce poate face un invatator intr o scoala unde se invata simultan la 2-4 clase. Ce performanta poti sa faci cu un copil care vine la scoala pentru mar, lapte si corn si se incalta cu aceeasi pereche de incaltari cu un alt frate de la alta clasa si vin cu randul la scoala… ce salariu ar putea lua un cadru didactic care cară materiale din propriii bani …ce performanță poate avea un profesor care se plimba in 5 scoli pentru norma sa de baza ( pt mai putin cunoscători…anumite discipline au fost decimate la timpul orar alocat ( plaja orara din planul cadru) si dorim performanta, participare la concursuri școlare si rezultate excepționale la o ora pe saptamana) de multe ori sta pe drum mai mult decat in scoala, parcurgand distante de 20-30 km si chiar mai mult…perfomanta cand trebuie sa faci cursuri de formare pe propriii bani..nu mai zic de timp..lista ar fi lunga. Se propaga constient o discrimare intre cadrele didactice. Da…sa plateasca indolenta, nepasarea, dezinteresul, dar nu diferentele care nu tin de oameni. Meseria acesta in anumite locuri din aceasta tara este un apostolat, iar pentru ca oamenii au ales, nu trebuie pedepsiti.

  14. “Performanță” e ceva prea general. Dacă introduceți cuvântul în lege, tot legea trebuie să cuprindă o definiție clară. Apo, i în instrucțiunile de aplicare TREBUIE să fie specificate criteriile și descriptorii acestora, în cele mai mici amănunte.
    Altfel ajungem iar la unicul criteriu “rezultate la olimpiade”. A aduce intr- un an un elev de la 5 la 7, de exemplu, e o performanță remarcabilă.
    Da, sindicatele trebuie să se implice serios și profesionist

  15. Sindicatele au oprit protestul acum o saptamana, ce s-a rezolvat pana acum?

    Au spus ca unele puncte vor dura maxim 1-2 saptamani. Saptamana viitoare ar trebui sa avem solutii dar se pare ca nici salarii nu avem.

  16. Cine evalueaza performanta?
    Probabil directorii care sunt pusi politic, am vazut cum sunt date acele gradatii de merit.

  17. De acord daca se face acest lucru pentru toti bugetarii: politicieni, medici, politisti, judecatori, etc.
    Dupa ce suntem cei mai prost platiti dintre bugetari mai avem si conditii sa avem un salariu decent.
    Sindicatele ce parere au?

    1. Sindicatele ? Ce gluma buna, sindicatele își au partea lor in toată aceasta gluma numita “legea educației”. Nu o sa țină niciodată cu profesorii, totdeauna fac înțelegeri cu cei de la guvernare ca sa dea cu picătura și sa le închidă gura oamenilor.
      Noi fraieri ca acceptam așa ceva, nu este normal deloc sa rămâi in asemenea sindicate corupte. Tot oamenii trebuie sa își facă dreptate prin proteste.

      Ia exemplu in țările civilizate europene unde aceasta “competiție” nu exista. Toată lumea trebuie sa aibă salarii decente, indiferent de domeniu. Concurenta asta naște numai dispute din care nimeni nu are de câștigat, mai ales copiii noștri.

  18. Criterii de performanță și pentru clasa politică ! După ce vor asigura o calitate a vieții decenta sau comparativa cu a altor țări, accept criteriile de performanță. Până atunci refuz sa fiu sacrificat. Domnul Ciolacu ar fi bine să tacă din gură, nu a fost în stare să fie un langoșar sau covrigar mai de Doamne Ajuta și acum ne da “povețe” și ordine de cum sa ne trăim viata.

  19. Ce înseamnă, mai exact “criteriu de performanță ” și cine stabilește aceste criterii de performanță? Acei inspectori numiți politic, în detrimentul unui concurs? De 30 de ani PSD și PNL distrug sistematic învățământul din România prin incompetența și/sau slugărnicia celor numiți în funcții.

  20. Ce mimicã , ce mutre. Dupã ” chipu” și asemãnarea lor la fel e și bugetul: pulbere. Le-a luat 33 de ani sã-și dea seama cã se dãrãmã șandramaua

  21. Majoritatea scolilor nu au elevi care să permită vreo formă de excelență. Profesorii pot fi foarte buni si competitivi chiar daca asta nu se repercurteaza in rezultatele elevilor. Sunt cadru didactic in mediul rural si principala noastra preocupare e sa-i determinam sa nu abandoneze scoala, măcar pana la sfârsitul clasei a VIII-a. Muncim pe rupte iar rezultatele sunt indoielnice. Sotia preda in mediul urban, unde fenomenul este aproape acelasi. Elevii sunt mai interesati de TikTok si de manele decat de situatia școlara. Singurele scoli gimnaziale unde se poate face performanta sunt ocupte de cadre didactice politizate, care din punct de vedere calitativ sunt cu mult sub nivelul altor profesori din județ. De fapt, calitatea elevilor este cea care determina, intr-o mare masură, calitatea actului didactic. Baza educatiei este in familie, nu în școală.

  22. Asa se intampla cand fel de fel de analfabeti isi dau cu parerea despre educatie.
    In momentul de fata si daca s-ar dubla salariile, tot mici ar fi.
    Sunt unii plecati de acasa care vor sa faca o competitie intre saraci, ca sa le dea un pix, un tricou si o sapca.
    De-a lungul timpului specialisti din aceeasi categorie au introdus finantarea per capita, si au inventat “competitii” nefiresti intre universitati, licee si scoli, majoritatea covarsitoare fiind institutii ale statului. Astfel prioritatile unitatilor de invatamant s-au pervertit, atentia indreptandu-se spre atingerea indicatorilor legati de asa-zisele competitii. A aparut o goana nebuna dupa studenti si elevi, deseori in cazul scolilor mai bune, numarul acestora fiind mult mai mare capacitatea fizica, in timp ce scolile mai slabe sunt depopulate si nefinatate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șase elevi de liceu, pregătiți de Facultatea de Limbi străine a UB, calificați la Concursul Internațional de Latină – traduceri din Cicero. Competiția începe în Italia vineri, pentru 300 de elevi și profesori din 14 țări

Șase elevi de liceu din țară, pregătiți de profesori de la Facultatea de Limbi și literaturi străine (FLLS) a Universității din București (UB) participă la Concursul Internațional de Limba latină…
Vezi articolul