Nepotrivirea între domeniul de educație parcurs al unei persoane și domeniul în care acea persoană lucrează este definită de Eurostat drept ”rata de nepotrivire a competențelor” (skills missmatch). În România această rată este mai mare în rândul celor de 15-24 de ani care au absolvit cel puțin liceul – 35,2% în 2018 și mai scăzută în rândul celor de 25-34 de ani care au absolvit cel puțin facultatea – 28,6%, dar aceasta din urmă este cea mai mare rată din ultimii 5 ani.
Persoanele care lucrează în afara domeniului în care au studiat sunt considerate persoane cu „nepotrivire orizontală a competențelor”, arată Eurostat în metodologia celui mai recent studiu experimental despre nepotrivirea abilităților și competențelor.
- Ratele de neconcordanță sunt mai mari în cazul celor care au absolvit cel puțin liceul și au vârsta între 15-34 de ani, decît cei care au ajuns să fie înmatriculați la facultate, master, doctorat, în vârstă 25-34 ani, după cum se vede și în graficul de mai jos. Ratele sunt de 35,2%. Surprinzător, în privința absolvenților de facultate, rata de nepotrivire este în creștere, ajungând în 2018 la 28,6%, cea mai mare din 2014 încoace, potrivit Eurostat.
Specialiștii Eurostat explică necesitatea și utilitatea unei astfel de corelații – neconcordanța dintre competențe pe domenii de educație poate fi relevantă pentru analizele pieței muncii, deoarece persoanele “neconcordante” (1) se pot confrunta cu frustrări din cauza lipsei unui beneficiu avut de pe urma studiului și a efortului dedicat învățării și (2) pot genera pierderi economice pentru companii, ca urmare a eficienței mai scăzute și/sau costurilor suplimentare de dobândire a unor competențe specifice la locul de muncă.
Rata de nepotrivire a competențelor pe domenii de educație, în 2018, pentru tinerii de 15-34 de ani care au absolvit cel puțin liceul (ISCED 3-8):
- Formarea profesorilor și Științele Educației – 38,7%
- Umaniste, limbi și arte – 54,8%
- Științe sociale, jurnalism + Afaceri, administrație și drept – 22,7%
- Științe naturale, matematică și IT – 69,6%
- Inginerie și construcții – 45,9%
- Agricultură, forestier, pescărie și veterinar – 56,4%
- Sănătate – 22,7%
- Servicii – 44%
Ștefan Lefter
R.P.
Diana Ghimiși
Redacția
Mihai Peticilă
1 comment
Nu trebuie făcută o tragedie din asta.Cand eram student la Univ Transilvania Ingineria Lemnului Brasov,mare prof Curțu(Dumnezeu să îl ierte),care a fost și mare șef pe la ARACIP,,ne spunea încă din anii 90,că facultatea ne formează în primul rând pt a ști să ne descurcăm in viață și că nu e neapărat să lucrăm în domeniul..Ne mai spunea atunci că doar 35 la sută dintre absolvenții facultății lucrau în domeniul industriei lemnului..Restul,ne dădea exemple,că unul era director pe a Ape Minerale,altul prin serviciile unei primării,altul răspundea de o moară,altul de o firmă de transporturi,etc…Acum vin eu și zic că pt a stimula omul absolvent să lucreze in domeniu,statul ar trebui sa vină cu o măsură atractivă:Și anume,ce care a lucrat permanent in domeniu de baza al pregătirii,să aibă o pensie mai mare cu 10 procente față de cel care a lucrat intr-un alt domeniu,străin cu cel în care ar avea pregătirea de baza de pe diplomă.