ARACIP, agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, primește noi puteri, în proiectul legii Deca. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent / Inspecțiile de specialitate nu mai apar în atribuțiile inspectoratelor

18.266 de vizualizări
Colaj Edupedu.ro – Foto: gov.ro/AVE
Inspecțiile școlare generale și cele tematice vor fi realizate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, ARACIIP, și birourile teritoriale ARACIIP, instituții nou infiintate care preiau activităţile inspectoratelor şcolare în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară, potrivit Art. 112 din proiectul noii legi, obținut pe surse și consultat de EduPedu.ro. Inspectoratele școlare se desființează și vor fi reorganizate în Direcţii Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, DJIP/DMBIP. Pentru inspecțiile de specialitate nu există stabilite roluri clare, dacă vor fi făcute de ARACIIP sau DJIP/DMBIP.

Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor teritoriale ARACIIP, BT-ARACIIP se vor stabili prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Reamintim că ARACIP a fost „reformată” recent, în mandatul ministrului Cîmpeanu, o măsură contestată de mai multe organizații ale societății civile. Actuala președintă a Consiliului instituției a instaurat în ARACIP o adevărată „Republică Dolj”, susținând în funcții cheie apropiați ai acesteia. Secretarul general – fosta colegă de liceu cu Mariana Dogaru, prietenă a acesteia – a primit echivalarea activității de profesor de cultură civică cu 7 ani vechime în specialitatea studiilor juridice necesare exercitării funcției. În plus, avocatul care a reprezentat-o pe Dogaru într-un proces împotriva Agenției a devenit avocatul ARACIP, pe o sumă care depășește 2.800 de euro pe lună.

Conform surselor Edupedu.ro, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a inclus-o pe președinta Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, Mariana Dogaru, în grupurile restrânse de oameni care au lucrat la proiectele de legi în varianta Deca.

În aceste proiecte, noua ARACIIP primește puteri sporite față de cele din prezent, va avea un „I” în plus, de la componenta de „Inspecție” și textul, obținut pe surse de Edupedu.ro, arată că instituția „va dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia Generală de Inspecţie Şcolară, Direcţia Generală de Asigurare a Calităţii și servicii/birouri/compartimente iar, în teritoriu, îşi exercită atribuţiile prin birourile teritoriale, BT – ARACIIP”, potrivit proiectului de lege.

Controlul calităţii educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:

  • monitorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de către ARACIIP şi birourile teritoriale ale acesteia;
  • monitorizarea specială complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este necesar, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIIP, potrivit Art. 228 din proiectul legii Educației preuniversitare”.

ARACIIP va avea următoarele atribuţii, în ceea ce privește inspecțiile școlare:

  • „realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
  • realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
  • realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi inspecţia tematică;
  • colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic; (Centrele pentru Cariera Didactică (CCD) sunt fostele Case ale Corpului Didactic care vor fi subordonate CNFDCD.
  • recomandă CNFDCD (Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactic), după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor, politici în formarea resursei umane din învăţământul preuniversitar
  • propune ministrului educaţiei regulamentul de inspecţie şcolară generală şi tematică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru, pe care îl aplică”, potrivit Art 112.

Birourile teritoriale ARACIIP au următoarele roluri în domeniul inspecţiei şcolare:

  • „realizarea activităţilor specifice inspecţiei şcolare generale şi tematice cu respectarea metodologiei prevăzute în regulamentul de inspecţie şcolară generală şi tematică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru, pe care îl aplică;
  • monitorizarea implementării propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice;
  • sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară, care va funcționa la nivelul ARACIIP și va verifica respectării normelor de etică şi deontologie de către personalul didactic de predare şi personalul de conducere, de îndrumare şi control de la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei”, potrivit Art. 207.
Cum se vor realiza inspecția școlară generală și inspecţia tematică 

Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP şi cu inspectorii teritoriali. În cadrul acestui tip de inspecţie, se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.

Inspecţia tematică, prin birourile teritoriale, care reprezintă o activitate de evaluare sau control a unui domeniu particular/mai multor domenii particulare a activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie, se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.

ARACIIP colaborează cu structurile teritoriale CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;

Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calităţii se realizează de către BT-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei”, potrivit Art. 112 din proiectul legii învățământului preuniversitar, obținut pe surse și consultat de EduPedu.ro.

Ce se întâmplă cu inspecțiile de specialitate? 

Dacă pentru inspecțiile generale și pentru inspecțiile tematice, ARACIIP are un rol clar stabilit prin lege, inspecțiile speciale nu sunt menționate în atribuțiile ARACIIP sau în atribuțiile fostelor inspectorate școlare care devin Direcţii Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, DJIP/DMBIP.

Atribuțiile DJIP/DMBIP legate de inspecțiile școlare, potrivit noului proiect de lege, sunt:

  • „colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecţii de specialitate, potrivit Art. 111, din proiectul legii.
  • realizează împreună cu Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, pentru obținerea Gradul didactic I de către profesori”
Personalul ARACIIP, implicat în inspecțiile şcolare

ARACIIP este condus de un preşedinte, ales de către consiliul ARACIIP pentru un mandat de 4 ani. Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este de 300 de posturi, distribuite inclusiv la nivel teritorial, potrivit proiectului de lege. În prezent, legislația de înființare a instituției, modificată în 2021, prevede maximum 75 de posturi.

„În termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitatea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienta de minimum doi ani în activitatea de inspectie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor teritoriale.

Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BT-ARACIIP, preşedintele ARACIIP numeşte prin detaşare personal de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

Personalul ARACIIP şi al birourilor teritoriale este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual. Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare”.

Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.

„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:

  • Ministerul Educației și Cercetării;
  • inspectoratele școlare.

După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.

  1. Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora. 
  2. Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
  3. Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

Tipurile de inspecție de specialitate sunt:

  • inspecția de specialitate curentă;
  • inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
  • inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
  • orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.

Amintim că inspecțiile școlare erau unificate sub o singură instituție în proiectul de lege al fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Era înființată ANISAC (Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității), aflată în subordinea ministerului Educației, care ar fi trebuit să facă inspecții prin direcțiile județene, actualele inspectorate școlare, ce erau desființate și în proiectul de lege, varianta Cîmpeanu.

Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea lor în direcții județene de învățământ, păstrate în proiectul Legii Educației – surse / Directorii acestora nu vor mai fi legați de mandatul ministrului
VIDEO Inspecțiile vor fi unificate sub o singură instituție, în noul proiect de lege a Învățământului, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Directorul de școală își pierde funcția dacă nu folosește corect fondul de burse pentru elevi – interviu
Inspecția generală nu mai are ca scop evaluarea și monitorizarea școlii, ci consilierea și sprijinirea, potrivit noului Regulament. Inspectorii apreciază “starea de bine a preșcolarilor și elevilor”

3 comments
  1. Maculatura, programe Erasmus, Evaluari nationale din 2 in 2 ani, portofoliul prodesorului, portofoliul elevului, procese-verbale ptr orice actiune, proiecte fara sens, saptamani si zile dedicate unor evenimente, festivism, cercuri pedagogice, gradatii de merit! DEGEABA!

  2. O somitate Dogaru asta lol. Un plimbator de hartii expert cu doctorat. Are h-index 3. Wow. Nu putea sa nu fie pe placul lu “Ligia Minune, mănâncă gem și face prune” (citat din CTP).

  3. Aflam abia acum ca, in conformitate cu versiunea „imbunatatita” (dar inca nepublicata) de Ministerul Educatiei a proiectului de lege privind invatamantul preuniversitar, ARACIP va deveni … ARACIIP (in locul Autoritatii pentru Inspectie si Asigurarea calitatii preconizate in prima versiune). Aceasta mareata schimbare se intentioneaza – abia dupa 17 ani de SIMULACRU al asigurarii calitatii (pe baza trist celebrei OUG 75-2005, o colectie de numeroase ineptii si GRAVE confuzii conceptuale, de prejudecati si aberatii ilogice, cu numeroase lacune dar cu … ifose pseudo-stiintifice dambovitene) – „expertii” Ministerului Educatiei si ai ARACIP au aflat ca asigurarea calitatii educatiei presupune (in prealabil) inspectia educatiei si controlul calitatii educatiei…
    Dar ARACIIP tot nu va putea realiza asigurarea calitatii educatiei – care va fi SIMULATA in continuare – intrucat mai sunt necesare multe alte ingrediente (sistem de management/ asigurare a calitatii, cicluri virtuoase, actiuni corective si preventive, imbunatatirea continua a calitatii, instrumente ale calitatii, etc.)….
    In plus, putini cunosc faptul ca ARACIP nici nu trebuia sa fie infiintat, deci sa existe, nefiind solicitat de Comisia Europeana ! Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16, DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !!
    Dar autorilor (bine cunoscuti) ai OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii, doar pentru a aplica – in stil dambovitean si cu ifose stiintifice – ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea !!!!) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Acesta a fost decretat ca fiind … „modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei”!….
    Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei din EU 16 si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” Comisiei Europene si Uniunii Europene de ceea ce dorim si putem face noi, aici, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!….
    Dar si pentru ca, in 18 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru a se face ca – prin asa-zisa acreditare – JUSTIFICA finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli, de regula din propriile resurse si asa insuficiente…
    A rezultat o monstruoasa, costisitoare, ineficienta deci INUTILA birocratie determinata de pretentiile ARACIP si ARACIS ca fiecare scoala/ universitate sa produca periodic o mare cantitate de documente – chipurile doveditoare ale indeplinirii/ satisfacerii numeroaselor criterii (denumite la noi „standarde” pentru impresia artistica!) prestabilite din birourile ARACIP si ARACIS, fara implicarea si consultarea celor care ar trebui sa le si realizeze…
    In plus a fost ocultata cu buna stiinta vechea constatare practica – valabila nu numai in Romania !! – „HARTIA SUPORTA ORICE” intrucat continutul oricarui document NU POATE FI CONSIDERAT ca fiind dovada a unei fapte, asa cum considera juristii si birocratii lumii, avand in vedere facilitatile oferite de noile tehnologii informationale dar si anumite moravuri si naravuri.
    Este de notorietate una din recentele decizii ale ARACIP de a obliga scolile sa produca (contra cost!) si sa-i transmita …declaratii notariale, pe proprie raspundere (!!!!) – tinand loc de evaluari/ audituri – atestand ca acestea ar fi indeplinit celebrele cca. 200 „standarde”/ cerinte impuse de Ministerul educatiei prin reglementari obligatorii. Nu a contat deloc faptul ca acestea au fost stabilite – de „expertii” ARACIP – din birouri, fara consultare, negociere si consensualizare cu partenerii de interes implicati!!! Aceasta abordare aminteste de art.1 din Regulamentul militar nr.1 (valabil pana in 1989) conform caruia „Ordinul sefului este lege pentru subordonat si se executa intocmai, la timp si complet, fara comentarii” !!!! Aceasta faza istorica a fost depasita de 30 de ani in alte sectoare de activitate iar justificarea utilizarii fondurilor bugetare poate fi necesara doar la Curtea de conturi, mai ales intrucat acum orice scoala / universitate se poate finanta din multiple alte surse….Este edificator din acest punct de vedere ca mai toate interventiile publice in legatura cu aceste proiecte de legi ale invatamantului sunt dedicate cvasi-exclusiv alocarii fondurilor bugetare….Desi invatamantul nostru a demonstrat, in acesti 18 ani de SIMULARE a asigurarii calitatii educatiei, tot mai numeroase contra-performante, numeroase conflicte de interese, intre partile interesate desconisderate, multe ajungand si in justitie… Mai putem spera sa obtinem vreodata o EDUCATIE DE CALITATE in Romania daca in loc sa stabilim prin consens ce inseamna o SCOALA/ UNIVERSITATE DE CALITATE, am avut parte in 18 ani de axioma (irelevanta si chiar ireala pentru beneficiarii educatiei) conform careia numai scoala/ universitatea acreditata ar avea parte de finantare bugetara !!!

    Multi cercetatori straini si romani au demonstrat si explicat – de peste un deceniu – ceea ce ei denumesc „ESECUL INTERNALIZARII ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI IN SCOLILE SI UNIVERSITATILE ROMANIEI” (adica lipsa totala de interes, competente si activitati specifice la nivelul fiecarei scoli si universitati pentru a implementa si utiliza Managementul calitatii, una din etapele acesteia fiind exotica Asigurare a calitatii, ambele fiind ignorate total – in fond si forma – de decidentii Romaniei, inclusiv de presedintele care a promulgat Legea 87-2006 de aprobare a OUG 75-2005)…
    In conferinte/ comunicari si reviste stiintifice din strainatate si Romania, unii masteranzi, doctoranzi si autori straini si romani (inclusiv membri ai echipei unui coautor al OUG 75-2005) au demascat public acest contraproductiv demers pseudo-stiintific al asa-zisului „model Leviathan” – chipurile al asigurarii calitatii educatiei in Romania – model dovedit a fi total ineficient si necesitand abrogarea OUG 75-2005….
    Oricine poate constata astazi – asa cum a facut public si dl.ministru Sorin Cimpeanu – ca, dupa 18 ani de simulacre, nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci doar de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRA-PERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru a SIMULA asigurarea calitatii educatiei (pentru a justifica finantarea bugetara pentru cine crede in asa ceva !!!!) si in ciuda frecventelor interventii publice privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania…
    Pana cand vor mai continua aceste CONTRAPRODUCTIVE SIMULACRE in educatia din Romania?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Subprefectul de Dâmbovița Ioan Corneliu Sălișteanu – cele mai multe voturi în alegerile pentru postul de rector la Universitatea Valahia, în fața rectorului în exercițiu Laura Gorghiu

Rectorul Universității Valahia din Târgoviște, Laura Gorghiu, a fost învinsă în alegerile prin care a încercat, luni, să obțină un nou mandat, potrivit rezultatelor anunțate de instituție. Contracandidatul său, Corneliu…
Vezi articolul

Cine este Marcel Boloș, propus ministru la Cercetare-Digitalizare: fost ministru al Fondurilor Europene și autor al primei variante de PNRR, în care majoritatea banilor pentru Educație ajungeau la Colegiile Centenare / “Tehnocrat” și preot, doctor în contabilitate și management, unul dintre doctorate – omis în cel mai recent CV

Marcel Boloș, om cu 20 de ani de activitate în administrația locală și centrală și cu experiență în domeniul fondurilor europene, fost ministru aflat chiar în cărți, acum doi ani,…
Vezi articolul

Concurs dedicat protecției mediului înconjurător, lansat pentru elevii și profesorii din țară, până în luna mai 2024. Cele mai inovatoare și active echipe pot câștiga finanțare pentru aparatură prietenoasă cu mediul în școli

Elevii și profesorii din școli și licee se pot înscrie până pe 15 decembrie la un concurs dedicat protecției mediului prin inițiative de ecologizare și acțiuni de conștientizare, lansat recent…
Vezi articolul