VIDEO Trecerea inspecțiilor școlare la agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, criticată de Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD / Modificările posibile la proiectele de lege Deca

5.390 de vizualizări
Vasile Dîncu / Foto: Alex Tudor – Agerpres Foto
Trecerea inspecțiilor școlare la agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele este criticată de Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD, după cum a declarat joi, 9 februarie, într-o dezbatere organizată în Senatul României: „Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”.

„Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, reforma cu noua formulă ARACIIP, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”, a declarat Vasile Dîncu.

Potrivit proiectului de lege Deca, inspecțiile școlare generale și cele tematice vor fi realizate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, ARACIIP, și birourile teritoriale ARACIIP, instituții nou infiintate care preiau activităţile inspectoratelor şcolare în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară.

Acesta a vorbit și despre evaluarea cadrelor didactice: „Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic.”

Salarizarea concurențială a profesorilor, pe bază de „reușite”, este susținută de Natalia Intotero, președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților. – Mai multe detalii aici

Declarațiile lui Vasile Dîncu:

Vasile Dîncu: „Vreau să remarc doar câteva lucruri legate de cele două legi pe care le avem în acest moment din pachetul pentru educaţie. Am urmărit modul în care, în noua lege, găsim factori care ar putea să sprijine un mai bun rezultat privind indicatorii din Monitorul educației, care nu sunt prezenți în lege. Am câteva exemple: părăsirea timpurie a școlii sau a sistemului de educație și formare – ca un prim factor. Aici, în lege, avem un plan național integrat de reducere a abandonului școlar, care se aprobă prin Guvern, Ministerul Educației. În acest program avem câteva elemente care sunt valoroase, inclusiv ideea de masă sănătoasă, care este implementată în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru. Nu înțeleg, de exemplu, de ce este necesară implicarea Ministerului Agriculturii în stabilirea listei școlilor. Aceasta este o chestiune care, în mod normal, ține strict de Ministerul Educației și primării, prefecturi, consilii județene, deci ceea ce înseamnă autorități locale. Cred că Programul Național „Masă sănătoasă” trebuie generalizat și regândit, pentru că nu este doar o măsură socială. Eu sunt cel care am inițiat, acum 20 de ani, „laptele și cornul”, un prim program social. (…)

De asemenea, „Școală după școală” face parte din planul național de reducere a abandonului școlar, credem că este nevoie de mai multe lucruri și mai multe precizări pragmatice. De exemplu, din factorii care în acest moment apar ca fiind favorizanți pentru părăsirea timpurie a școlii, dacă ne gândim la una dintre prescripțiile din această lege, încadrarea unei unități de învățământ doar într-o singură filieră – teoretică vocațională sau tehnologică – scade șansele accesului la învățământul liceal al copiilor din urbanul mic sau ruralul mare și acest lucru produce inegalități.

De asemenea, sistemul de acces în licee s-a discutat aici, o să se mai discute, probabil, mult, nu insist asupra acestui lucru. Cred că din proiectul de lege actual lipsesc și măsuri care să stimuleze directorii de școli, responsabilii cu educația de la nivel local, pentru a dezvolta măsuri locale legate de abandonul școlar. Ar trebui, cred, să fie și un indicator de evaluare a directorilor unităților de învățământ. Sunt și alte lucruri care țin de reducerea abandonului școlar și care nu există, în prezent, în actualul proiect de lege, de exemplu, existența unui curriculum relevant și adaptat, un parcurs individualizat de învățare, modul în care profesorii reușesc să se adapteze la curriculum și să individualizeze învățarea. Cred că am putea să gândim mult mai precis aceste lucruri.

Investițiile în educație, de asemenea, trebuie gândite și precizate mult mai bine în lege. Noi o să propunem o corectare, sigur că nu avem 6% din produsul intern brut, dar un indicator care există în acest moment, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, această prevedere are șanse reduse să producă efecte tangibile. În esență, și este greu de controlat asta, știm, Parlamentul nu adoptă bugetul general consolidat, ci separat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Deci, aici, bugetul general consolidat este o simplă operațiune contabilă, mai degrabă, nu este una programatică.

Accesul la educație de calitate. La articolul 19 din acest proiect de lege este prevăzut că procesul educațional se desfășoară în maximum 2 schimburi. În momentul de față, însă există foarte multe școli din țară, mai ales din urbanul mare, unde acest lucru nu se întâmplă. De aceea, credem că aici este o problemă care ține de spațiu fizic din școli. Credem că legea trebuie să prevadă mult mai clar obligații pentru autoritățile publice locale, în ceea ce privește această supraaglomerare a școlilor. (…)

Aș mai remarca două-trei lucruri. (…) Resursa umană în educaţie, politicile de recrutare şi păstrarea cadrelor didactice. Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic.

Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, reforma cu noua formulă ARACIIP, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine. Şi la educaţia incluzivă putem să aducem o serie de îmbunătăţiri. (…)

Vreau să spun că ceea ce vrem noi să obținem din aceste dezbateri este o optimizare a proiectelor de legi, în ceea ce privește educația, este din respect pentru „România educată”, nu pentru că vrem să negociem politic un proiect atât de important. Este numai pentru că a crește calitatea. De aceea, sperăm că transparența viitoare, în ceea ce privește această lege, va aduce îmbunătățirile necesare, pentru ca să fie o lege cu adevărat pentru termen lung și care să nu trebuiască a fi schimbată, așa cum, din păcate, se întâmplă de multe ori în fiecare an. (…)

Eu cred că vom reuși să facem o lege cu o oarecare stabilitate pe termen lung și pe care să încercăm să nu o schimbăm în anii viitori foarte des, decât atunci când este vorba de anumite corecții care trebuie făcute. Sper ca noua lege să respecte, până la capăt, principiul descentralizării. (…)”

Citește și:
Salarizarea concurențială a profesorilor, “pe bază de reușite, astfel încât să existe o competiție permanentă”, susținută de Natalia Intotero (PSD), președinta Comisiei de învățământ din Camera Deputaților
Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD, despre Legile educației Deca: Admiterea în liceu și probele de BAC trebuie să respecte principiul echității / Sunt multe instituții care se reînființează și trebuie să analizăm să nu fie doar furnizoare de sinecuri / Este nevoie și de obligații ale autorităților pentru a rezolva problema aglomerării din școli
ARACIP, agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, primește noi puteri, în proiectul legii Deca. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent / Inspecțiile de specialitate nu mai apar în atribuțiile inspectoratelor

5 comments
  1. Dl ministru, ne scuzați! Posibil să vă exprimați din perspectiva de prof univ. Totuși, apreciem că aveți o expertiză redusă pe domeniul despre care vă exprimați…
    1. Eliminarea inspectoratelor școlare ( nu „revopsirea” lor în curtea aracip) are un precedent semnificativ în cel al Finlandei. Dar… ei au hotărât în 1970 că în în 1990 vor înceta activitatea inspectoratelor școlare. 20 de ani de frîmântări și, fix, în 1990 s-a produs ceea ce au stabilit. Semnificația acestui demers este ceva mai profundă decât ceea ce se întâmplă pe la noi: S-a dorit înlocuirea inspecției școlare (verificare de conformitate cu legislația și normativele specifice educației) cu paradigma evaluării, mult mai subtilă (măsurarea progresului). Acest lucru a fost dublat de o descentralizare sistemică însoțită de un proces profund de eliminare a diferențelor dintre școlile provenite din medii diferite (urban/rural)… Plus alte aspecte : stabilitatea pe post a ministrului educației în timpul mandatului (indiferent de schimbarea guvernului), salarii, motivații și statut special al prfesorilor etc ;
    2. Cea mai mare greșeală ar fi translatarea modelului finlandez la specificul românesc (specific fără pereche, în care legile se emit/corectat/modificat peste noapte fără analize/studii/pilotări etc)
    3. Reorganizarea propusă în noua lege va genera și mai multă „entropie” în sistem (a se citi dezordine!). Deoarece:
    – ARACIP-ul nu a „înțeles” nici pe departe filozofia evaluării. În traducere: Descinderea unei echipe de la aracip într-o școală se soldează în realitate cu transformarea „experților” aracip în „inspectori” aracip, adică o suprapunere frumoasă cu inspectorii de la isj;
    – Nu sunt formați experți în adevăratul sens al cuvântului pentru procesul de evaluare;
    – standardele lansate de curând prin HG sunt greoaie, redundante și depășite;
    – multe alte aspecte;
    3. Procesul de descentralizare în educație și-a inversat sensul, spre o centralizare acerbă, încă din timpul ministrului L. Pop ( pentru cel puțin două aspecte: salarizarea și mobilitatea ) .
    Sunt mult mai multe aspecte de discutat dar, până acum, la nivelul decidenților nu se dorește acest lucru!

    PS. De acord cu temerile dlui Dîncu, dar puse într-o lumină reală!

  2. Salarizarea concurentiala pe baza de reusite.
    REUSITE AU PROFESORII DE LA SCOLILE LA CARE PARINTII AU BANI DE MEDITATII
    Ar trebui ca cei din minister sa gandeasca si sa cunoasca realitatea.
    Tot msi multi copii dezinteresati de scoala,profesori frustrati ca nu stiu cum sa i mai atraga.
    Un sfat:schimbati programele stufoase,multi copii se pierd certati de parinti si ptofesori ca nu fac fata cerintelor, fara ajutor suplimentar.Salvati elevii care sunt considerati slabi,aratati le ca pot!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Karina Bode și Sorin Cîmpeanu / Colaj foto: Captură Sălăjeanul TV și Agerpres

VIDEO Sorin Cîmpeanu, 6 minute în apărarea Karinei Bode, soția ministrului de Interne: Din acest motiv ar trebui să nu își mai găsească niciun loc de muncă în România? Avem o direcție generală “România Educată”, pe cine ar trebui să angajez pentru educație timpurie? Moderator: Pe Karina Bode? Cîmpeanu: Nu vrea!

“Este vorba de un loc de muncă pentru un om care se mută dintr-un oraș în alt oraș. Vă întreb pe dumneavoastră, ce ar trebui să facă, doar pentru că…
Vezi articolul

Ce se întâmplă dacă părintele nu vrea să își lase copilul la școală? „Nu putem lăsa la liberul arbitru al părintelui decizia de a ține copilul acasă, școala ar deveni facultativă” – Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației / Elevii care locuiesc cu persoane la risc pot sta acasă dacă părinții depun o declarație

„Nu putem lăsa la liberul arbitru al părintelui decizia de a ține copilul acasă. În cazul acesta, școala devine facultativă”, a declarat astăzi Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul…
Vezi articolul

Frica noastră este că elevii nu vor mai avea gratuitate la transport, spune Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța, după ce deputații au votat mai multe amendamente care pot duce la un blocaj în asigurarea navetei

Amendamentele pentru gratuitatea elevilor la transport au fost votate în cadrul ședinței Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților. Propunerea de a înlocui decontul cu gratuitatea a venit din partea lui…
Vezi articolul