Date de supraveghere și cercetare cu privire la virusurile transmise de păsări migratoare, efectele dereglărilor de mediu asupra peștilor sau informațiile pe care le oferă sedimentele despre istoria continentului european sunt trei exemple de zone de cercetare ce pot fi realizate prin proiectul Danubius-RI, prima infrastructură europeană de cercetare condusă de România și care studiază sistemele fluviu-mare. Ele au fost menționate de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, în cadrul unei conferințe dedicate acestei infrastructuri, organizate pe 7-8 iulie la București.
- Conferința are loc la un an după ce Danubius-RI, centrul internațional de studii ale sistemelor fluviu-mare, a obținut statutul juridic de Consorțiu European pentru Infrastructură și Cercetare (ERIC). Danubius-ERIC se ocupă cu înțelegerea și măsurarea celor mai importante aspecte ale sistemelor fluviu-mare, de la rezervele și fluxurile de apă la biodiversitate și efectele schimbărilor climatice.
Conferința începută marți este organizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) în parteneriat cu Politehnica București și, potrivit unui comunicat al organizatorilor, urmărește să devină un eveniment anual pentru comunitatea științifică internațională implicată în cercetarea sistemelor fluviu-mare.
Exemple de cercetări pe care le poate genera această infrastructură, menționate la conferință de vicepreședintele ANC, Tudor Prisecaru:
- „Un prim exemplu privește virusurile, în special cele transmise prin păsările migratoare – agenți patogeni care suferă transformări succesive până ajung în regiunea noastră. Întrucât un număr foarte mare de păsări poposesc în Delta Dunării, o infrastructură precum DANUBIUS-RI poate furniza rapid date din care se pot extrage informații utile pentru supraveghere și cercetare.
- Un al doilea exemplu se referă la faptul că Dunărea străbate întreaga Europă. Analizând o carotă extrasă de pe fundul fluviului, sedimentele depuse permit practic reconstituirea istoriei continentului — o adevărată arhivă naturală a Europei.
- Un al treilea subiect vizează viața peștilor din Dunăre, supuși unor multiple transformări și dereglări ale mediului, precum variațiile cantității de nutrienți din apă, cu efecte asupra întregului ecosistem acvatic.”
Despre implicarea României în ERIC:
Potrivit comunicatului transmis de organizatori, România găzduiește trei componente importante ale infrastructurii: Hub-ul, Nodul de Analiză și Supersite-ul Delta Dunării, precum și DANUBIUS-ERIC. Succesul nu va fi măsurat doar prin infrastructura realizată, ci prin capacitatea de a crea o comunitate europeană și națională puternică, interdisciplinară și deschisă, capabilă să răspundă marilor provocări legate de apă, biodiversitate și schimbările climatice.
Danubius-RI este una dintre cele două proiecte majore europene de cercetare, în care România are rol-cheie, alături de ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics) de la Măgurele.