Tăierile aplicate de actualul guvern la nivelul burselor școlare au fost susținute în mod repetat de premierul Ilie Bolojan prin comparații cu situația de acum câțiva ani, când bugetul de burse și numărul de elevi bursieri era mult mai mic decât în ultimul an. Cel mai recent, el a făcut o astfel de comparație în momentul dezbaterilor din 15 septembrie pe marginea moțiunii simple împotriva ministrului Daniel David, respinsă în Senat. Șeful guvernului a făcut trimitere la situația de acum un deceniu, dar și la cea din 2020. El nu a menționat, însă, că atunci bursele nu doar că urmau un cu totul alt model de alocare, dar nici nu ajungeau, în marea lor parte, la beneficiari, din cauza abordării folosite de autoritățile locale – din rândul cărora provine și Ilie Bolojan. Un raport din 2020 arată că în ultimul lui an ca primar la Oradea, în acest municipiu nu era acordat niciun tip de bursă, lucru care, după cum arătau autorii acelei analize, contravenea cadrului legal.
- Premierul, care a fost primar al Oradei timp de trei mandate (2008-2020) și președinte al Consiliului Județean Bihor în 2020-2024, nu poate spune, astfel, că nu știa situația în ceea ce privește administrarea burselor de către autoritățile locale.
Pe 15 septembrie, el a declarat:
- „Al doilea lucru, problema legată de burse, vă dau niște cifre, aveam aproape 40 de milioane de euro în 2020 și peste 3 ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la 1 miliard de euro. O creștere de 25 de ori, în 3 ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi și primeau burse 124.000 în 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi, primeau burse, 62% față de 4%, în condițiile în care ne împrumutăm. Vreți să mergem în continuare cu această păcăleală pe care nu o putem suporta?”
Ce lipsește din imaginea creionată de Ilie Bolojan – care în 2015 și 2020 era primar în Oradea, iar în 2020 începea mandatul de președinte CJ Bihor – este modul cum erau alocați banii în momentele de referință invocate de el. Mod care s-a transformat radical pe parcursul ultimilor ani și care a dus inclusiv la o realitate care nu exista până atunci: bursele – bune sau rele, justificate sau nu, introduse inclusiv prin aberații normative – au început să fie efectiv plătite, în loc să figureze printre obligațiile neîndeplinite ale autorităților locale.
Formula – cu toate greutățile de parcurs – prin care s-a ajuns ca beneficiarii de burse să le și primească devine o „păcăleală” ce nu poate fi suportată, conform discursului premierului Bolojan, a cărui primărie, potrivit unui raport SAR-Avocatul Poporului de acum 5 ani, nu acorda burse sociale, de merit, de studiu sau de performanță, deși, arată autorii raportului, acest lucru era obligatoriu prin lege.
Situația în anul 2015
Până când, în ultimul mandat al lui Sorin Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost decisă reorganizarea modului cum sunt alocate bursele, acestea erau la decizia autorităților locale. Fosta Lege a educației naționale 1/2011, în varianta din 2015 (an invocat acum de Ilie Bolojan), prevedea acest lucru la Art. 82 – că Ministerul Educației decide doar criteriile generale de acordare a burselor, însă cuantumul acestora – anume al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor sociale – era stabilit de consiliul local / consiliul județean. Bugetul pentru aceste drepturi ale elevilor era tot la autoritățile locale Mai precis:
„Articolul 82
- (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.
- (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
- (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu şi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare.”
Acum, premierul Bolojan spune că de burse beneficiau, în 2015-2016, 124.000 de elevi, adică aproximativ 4% din total, față de 2,25 milioane de elevi în 2024.
Pentru anul 2015, în condițiile în care alocările pentru burse erau decise la nivelul autorităților locale, Edupedu.ro nu a reușit să identifice, în surse deschise, date centralizate privind valoarea totală și numărul de beneficiari. Dar de notat că doar o bursă administrată de minister – anume „Bursa profesională”, inclusă în rânduri programelor sociale derulate de această instituție, alături de „Bani de liceu”, „Euro 200” sau „Cornul și laptele” – înregistra atunci 67.800 de beneficiari, potrivit Raportului MEC privind starea învățământului preuniversitar 2016.
Numărul reprezintă mai bine de jumătate din totalul menționat de Ilie Bolojan pentru numărul de beneficiari de burse din acel an școlar, în condițiile în care el nu acoperă bursele administrate de autoritățile locale, ci vine în completarea acestora.
Ca referință, am căutat numărul de burse alocate în sectoarele capitalei București în 2015. Acestea au avut modalități diferite de stabilire a numărului de burse – pe an bugetar sau pe semestre de an școlar. Doar în 4 din cele 6 sectoare am găsit date pentru anul 2015-2016 – Sector 1 (an bugetar 2015), Sector 2 (semestrul 2 an școlar 2015-2016), Sectorul 4 (semestrul 2), Sectorul 6 (semestrul 2). Cumularea acestora nu oferă o valoare corectă a numărului cumulat de burse la nivelul acestor sectoare, fiind multe elemente diferite de procedură, dar poate oferi un ordin general de mărime pentru a vedea ce înseamnă cifra vehiculată de premier: în acel an școlar, au fost acordate în jur de 38.000-40.000 de burse doar în cele 4 sectoare din București.
- Suma reprezintă aproape o treime din totalul bursierilor menționat acum de Ilie Bolojan pentru toate județele din țară, în acel an. Într-un raport SAR-Avocatul Poporului publicat câțiva ani mai târziu (2020), Bucureștiul figura drept singura zonă a țării unde toate unitățile administrativ-teritoriale acordau burse de orice tip, fiind urmat la mare distanță de Constanța, cu 30% dintre UAT-uri – detalii mai jos.
Situația în anul 2020
Ce se întâmpla înaintea reformei modului de alocare a burselor este relevat în „Raportul special privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020”, realizat de Societatea Academică din România și Avocatul Poporului și lansat în decembrie 2020. Acesta reclama o „cultură generalizată de nerespectare a dreptului elevilor la bursa școlară de către autoritățile publice locale din România”.
Documentul arăta, între altele, că aproape trei sferturi dintre unitățile administrativ-teritoriale (2296 sau 70,21% din total) nu acordau burse sociale pentru elevi. Iar dreptul elevilor la burse era respectat integral, adică prin acordarea tuturor burselor prevăzute, de doar 180 din cele 3182 de autorități publice locale – în cele șase din București (consiliile locale ale sectoarelor) și 174 de unități administrativ-teritoriale din țară.
Același raport notează că, în 2019, guvernului i s-a stabilit, prin lege (Legea 38/2019) sarcina de a decide anual un cuantum minim al burselor pe care UAT-urile le acordă, dar autorii documentului apreciau că tot guvernul a lăsat fără substanță această măsură, deoarece decizia privind cuantumul minim a rămas, pe fond, tot la discreția autorităților locale, care aveau doar obligația de a nu scădea cuantumul față de anul școlar anterior.
Potrivit raportului SAR:
- „doar 5,66% dintre autoritățile publice locale din România respectă dreptul elevilor la burse școlare, conformându-se în totalitate cadrului legal incident în materie”, în 2019-2020
- „un număr de 3002 autorități publice locale (94,34%) încalcă dispozițiile legale în vigoare, prin neacordarea totală sau parțială a burselor școlare pentru elevi” în 2019-2020
- În afara Capitalei, județul cu cele mai multe UAT-uri care acordau toate tipurile de burse școlare era Constanța – cu doar 30%. În același timp, trei județe nu acordau integral bursele în niciuna dintre UAT-uri – Maramureș, Sălaj și Vâlcea.
- Din cele 1043 de UAT-uri care acordau cel puțin un tip de bursă, cele mai multe (863) acordau burse doar parțial, cu încălcarea legii.
- Bursa de ajutor social era acordată de doar 948 UAT-uri (29,79% din total), bursa de merit – de 551 (17,32% din total), cea de studiu – de 266 (8,38%), iar cea de performanță de doar 163 de UAT-uri (5,12% din total).
Situația în Oradea-Bihor, conform studiului citat:
Potrivit datelor de atunci, în județul Bihor, din administrația căruia provine Ilie Bolojan, doar 2,97% dintre UAT-uri acordau integral bursele școlare. Municipiul Oradea nu se numără printre acestea, ci printre cele care nu acordau niciun fel e bursă.
Astfel, în raportul SAR, Municipiul Oradea figura cu „Nu” la toate cele 4 tipuri de bursă: „Acordă bursă de ajutor social” / „Acordă bursa de performanță” / „Acordă bursa de merit” / „Acordă bursa de studiu”.
Iar la nivelul întregului județ Bihor, unde Ilie Bolojan a devenit în acel an președinte al Consiliului Județean, doar 15,84% acordau cel puțin un tip de bursă. Tot Bihor se remarca drept singurul județ unde bursa de performanță era acordată, în acel an, într-o singură unitate administrativ teritorială (municipiul Salonta).
Raportul SAR-Avocatul Poporului aprecia că autoritățile locale care acordau doar parțial burse școlare sau nu acorda niciun tip de burse (deci inclusiv Oradea) dovedeau „nerespectare sistematică a:
- dispozițiilor constituționale consacrate de art. 1 alin. (3) și (5), art. 32 alin. (4) și art. 49 alin. (1) din Legea fundamentală;
- prevederilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011;
- reglementărilor infralegislative în materia acordării burselor școlare, reprezentate la acest moment de OMECTS nr. 5576/2011” (ordin privind criteriile de alocare a burselor, conform vechii legi a educației – n.red.)
Trenul schimbărilor declanșate în 2021
În prima parte a anului 2021, în timpul mandatului lui Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, în „premieră”, bursele urmau să fie plătite din bugetul de stat în baza unui cuantum minim al burselor (100 de lei, aprobat și asigurat din bugetul de stat și care poate fi completat de autoritățile locale). Tot atunci a fost anunțată dublarea sumei totale acordate în anul anterior de către autoritățile publice locale pentru burse școlare. A fost începutul unei serii de schimbări haotice continuate de Sorin Cîmpeanu și de succesoarea lui, Ligia Deca, până la o stabilizare survenită abia în 2024, după intrarea în vigoare a noii Legi a învățământului preuniversitar 198/2023.
În noiembrie 2022, Edupedu.ro prezenta, în baza unui caz din Tulcea, modul cum drepturile financiare ale copiilor continuau „să fie încălcate de autorități cu lunile” printr-un mecanism birocratic. E relevant răspunsul oferit atunci de primarul din Grindu, în legătură cu situația unor burse restante:
- „Mi-a trimis o adresă în septembrie? Degeaba au trimis-o, că prin lege nu e de la bugetul local, nu au fost bani de la bugetul de stat. Trebuie să facă mai departe adrese către Inspectoratul Școlar Județean nu către U.A.T. (unitatea administrativ teritorială). Toate școlile din România fac către Inspectoratul Școlar Județean și Inspectoratul Școlar Județean dă mai departe la Ministerul Educației. Exclus să existe la U.A.T. Grindu tabel de burse. Noi am primit 10.000 de lei și când am primit banii, i-am dat la școală. Nu putem da mai mult, cât primim de la finanțe, atât dăm”.
În același articol, Edupedu.ro prezenta cum procedura prin care banii de burse ajungeau la elevi trebuia să respecte nu mai puțin de 11 pași, din momentul în care părintele depunea acte la școală până la decizia finală a consiliului local de a trimite școlii bani primiți de la direcția de finanțe publice a județului.
Un istoric al schimbărilor a fost prezentat de Edupedu.ro în iunie 2025, când premierul Bolojan și ministrul David au introdus restricții substanțiale în privința burselor școlare. Atunci, Edupedu.ro amintea, între altele, de măsurile introduse de predecesorii liberali ai actualului ministru David, în guvernele PSD-PNL din ultimii ani:
- „În 6 octombrie 2021, ministrul Sorin Cîmpeanu anunța de la Palatul Victoria creșterea pragului pentru bursele de merit, de la media 8.50 la 9.50, fără dezbatere publică și fără niciun studiu de impact.”
- „Sistemul actual de burse a fost inventat și aplicat de echipa ministrei Ligia Deca încă dinainte de noile legi ale Educației, când a inventat și bursa de merit pentru medii între 2 și 5. „Bursele de merit Ligia Deca” au fost acordate pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor. Acest criteriu ar fi fost introdus la propunerea Consiliului Național al Elevilor, conform organizației, însă Ministerul Educației nu a făcut niciun studiu de impact pentru el.”
- „Bursele „Ligia Deca“, pentru medii sub 5, s-au dat un an întreg, chiar dacă unii beneficiari au chiulit masiv. Am prezentat aici situația unui elev cu media 3,50 care a luat circa 4.000 de lei bursă până în iulie 2024, deși de la începutul anului nu a venit deloc la școală.”
- Ulterior, Ligia Deca „anunța că o să modifice criteriile și că va introduce o nouă bursă, cea de reziliență. În plus, Ligia Deca a introdus și un prag pentru bursa de merit – 9,50. În urma introducerii pragului nou, mediile elevilor au migrat și ele spre acest prag.”
Începând cu noul an școlar, situația legală a burselor este transformată radical, în baza Legii 141/2025 (Legea Bolojan), prin înlocuirea întregii Secțiuni 4 privind bursele elevilor, în Legea învățământului preuniversitar 198/2023.