Directoarea Colegiului Național I.L Caragiale din București, Andreia Bodea, a spus că a deranjat-o declarația ministrului Daniel David privind cauza analfabetismului funcțional. „M-a deranjat declarația. Nu cred că s-a adoptat tonul potrivit. Poate dacă declarația ar fi fost în primul rând mai nuanțată. (…) M-aș fi așteptat ca în spatele unei afirmații atât de frust exprimate să fi stat totuși un studiu”, a spus directoarea Colegiului la TVR Info, în data de 16 noiembrie. Amintim, ministrul Educației a spus că „ n-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice„, făcând referire la „principala cauză a analfabetismului funcțional”.
Directoarea Colegiului Național I.L Caragiale, Andreia Bodea, a spus că a deranjat-o declarația recentă a ministrului Daniel David privind principala cauză a analfabetismului funcțional.
„M-a deranjat declarația. Nu cred că s-a adoptat tonul potrivit. Poate dacă declarația ar fi fost în primul rând mai nuanțată. (…) M-aș fi așteptat ca în spatele unei afirmații atât de frust exprimate să fi stat totuși un studiu”, a spus directoarea Colegiului.
„Este încă un vot de blam, după o lungă serie de afirmații care s-au făcut și continuă, se fac în spațiul public, în continuare, profesorii pare că sunt sursa tuturor relelor din învățământ”, a spus Andreia Bodea.
Redăm declarația integrală a directoarei Andreia Bodea
Andreia Bodea, directoare Colegiul Național I.L Caragiale: Da, m-a deranjat declarația. Nu cred că s-a adoptat tonul potrivit. Poate dacă declarația ar fi fost în primul rând mai nuanțată. Adică a fost o declarație tranșantă, o declarație ca și cum există un studiu în spate care a condus la această concluzie. Fără doar și poate că există un sâmbure de adevăr, dar nu este, nu vorbim doar de sâmbure de adevăr.
Sigur că m-a deranjat, i-a deranjat și pe colegii mei. Este încă un vot de blam, după o lungă serie de afirmații care s-au făcut și continuă, se fac în spațiul public, în continuare, profesorii pare că sunt sursa tuturor relelor din învățământ.
Ori lucrurile nu stau chiar așa și m-aș fi așteptat ca în spatele unei afirmații atât de frust exprimate să fi stat totuși un studiu, o evaluare, o discuție cu acei oameni. Suntem atât de mulți în școala românească, de fapt cum stau lucrurile de fapt cum de s-a ajuns aici, că nu s-a ajuns aici din cauza profesorilor. Și dacă sunt profesori slab pregătiți și sunt, dar nu cred că slaba pregătire a profesorilor definește întregul corp profesoral. Există o cauză pentru care în învățământ au intrat și există încă profesori slab pregătiți.
Declarația ministrului Educației
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii. (…) Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Printre măsurile considerate relevante de Comisia Europeană, dar ignorate până acum de autoritățile române, se numără:
- sprijin personalizat în timpul orelor pentru elevii cu dificultăți de învățare,
- asistență pedagogică suplimentară de către profesori specializați,
- monitorizare continuă a progresului elevilor,
- formare profesională orientată pe intervenții remediale pentru cadrele didactice.