Angajamentele privind salarizarea profesorilor asumate după greva generală din Educație din 2023 „trebuie onorate”, susține fostul ministru al Educației și Cercetării Daniel David, într-o analiză publicată vineri, 4 septembrie, pe blogul său, înainte de începerea anului școlar 2026-2027. Fostul ministru cere, în același timp, reanalizarea măsurilor fiscal-bugetare aplicate în Educație, între care se află creșterea normei didactice de predare, modificarea plății cu ora și reorganizarea rețelei școlare, „pe măsura stabilizării fiscale a țării”.
Daniel David include cele două teme pe lista „lucrurilor care trebuie finalizate” în sistemul de învățământ.
„Neîndeplinirea angajamentelor legate de salarizare, după greva din 2023. Acestea trebuie onorate!”, scrie fostul ministru pe blogul său.
Imediat după salarizare, Daniel David menționează „reanalizarea măsurilor fiscal-bugetare, pe măsura stabilizării fiscale a țării și a unor repere raționale pe care le-am stabilit încă de la implementarea acestor măsuri fiscal-bugetare”.
Fostul ministru revine asupra ambelor subiecte în concluzia analizei dedicate începutului de an școlar.
„Respectarea angajamentelor legate de salarizarea profesorilor, așa cum am descris-o și în demersurile QX, și reanalizarea rațională a măsurilor fiscal-bugetare, pe măsura stabilizării fiscal-bugetare a țării, trebuie să fie preocupări în anul școlar 2026-2027”, scrie Daniel David.
Fostul ministru nu precizează în acest text care dintre angajamentele salariale asumate după greva generală din 2023 consideră că nu au fost îndeplinite și nici ce măsuri fiscal-bugetare ar trebui modificate în urma reanalizării.
Daniel David anunță însă că va reveni asupra subiectului după începerea cursurilor, cu o analiză distinctă a măsurilor luate în ultimii doi ani: „Voi completa acest text, săptămâna viitoare, după începerea școlii, cu analiza măsurilor fiscal-bugetare (din 2025 și 2026) și cu o serie de mituri din educație”, scrie acesta pe blog.
Context. Ce angajamente au fost asumate după greva profesorilor din 2023
Greva generală din Educație a început pe 22 mai 2023 și a fost suspendată pe 12 iunie, după trei săptămâni de proteste. Una dintre condițiile anunțate de federațiile sindicale pentru suspendarea grevei a fost introducerea într-un act normativ a principiului potrivit căruia salariul profesorului debutant urma să fie stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie, în viitoarea grilă de salarizare.
OUG nr. 57/2023, adoptată de Guvern pe 12 iunie 2023, a prevăzut majorarea salariilor de bază și a introdus principiul potrivit căruia grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ urma să fie stabilită pornind de la salariul mediu brut pe economie pentru profesorii debutanți și asistenții universitari. Actul prevedea și ca personalul din Educație să beneficieze, de la 1 ianuarie 2024 și de la 1 iunie 2024 de creșteri de salarii. Tot acunci le-a fost oferită profesorilor și personalului de învățământ prima de carieră. Un voucher promis pentru perioada 2023-2027, însă dat doar de 3 ori, în 2023, 2024 și acum în 2026. Aceste prevederi au stat la baza deciziei sindicatelor de suspendare a grevei.
Revendicările inițiale ale sindicatelor fuseseră însă mai ample. Acestea cereau, printre altele, ca salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea progresivă în funcție de studii, vechime și grad didactic, indexarea anuală a salariilor cu rata inflației, plata orelor suplimentare pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic, acordarea sporurilor pentru condiții de muncă și a altor drepturi prevăzute de legislație și contractele colective de muncă.
Guvernul a aprobat în timpul grevei și o declarație privind politica de salarizare a personalului din Educație, iar ulterior au fost acordate majorările salariale prevăzute prin OUG nr. 57/2023.
În iulie 2026, premierul Ilie Bolojan recunoștea că profesorii sunt nemulțumiți „pe bună dreptate” și că prin legea adoptată după grevă „li s-a promis” o creștere salarială pe care aceștia așteaptă acum ca statul să o respecte. Potrivit lui Bolojan, aplicarea promisiunilor din 2023 ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei în plus pentru Educație, în timp ce noua lege a salarizării, proiect care nu a putut fi adoptat în interiorul PNRR, prevedea circa 3 miliarde de lei. „Din moment ce li s-a promis, s-a dat și o lege că vor primi banii, așteaptă acum respectarea acestor angajamente”, declara Ilie Bolojan. Acesta susținea însă că diferența nu poate fi acoperită în prezent de bugetul de stat.
Daniel David cere acum reanalizarea măsurilor fiscal-bugetare pe care le-a apărat ca ministru
Daniel David cere și „reanalizarea” măsurilor fiscal-bugetare aplicate Educației, după ce, în perioada în care a condus Ministerul Educației și Cercetării, a susținut public necesitatea acestora.
Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pe scurt „Legea bolojan”, a introdus, între altele, creșterea normei didactice de predare cu două ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor și cu 4 ore pe săptămână pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime. A fost prima creștere a normei didactice de predare din învățământul preuniversitar din 1995.
Măsurile au schimbat și mecanismul de calcul pentru plata cu ora, scăzând la mai mult de jumătate această plată și au determinat modificarea modului în care sunt constituite normele didactice.
Daniel David a precizat ulterior, după plecarea de la conducerea ministerului, că măsurile fiscal-bugetare au fost stabilite de coaliția de guvernare prin Programul de Guvernare și Legea nr. 141/2025, iar rolul său, ca ministru, a fost să le implementeze.
În prezentarea propriului program ministerial, publicată după demisie, David susținea că aceste măsuri „au eficientizat financiar” Educația în 2025, asigurând plata salariilor și burselor, și că măsurile structurale au contribuit la stabilizarea domeniului și a țării. El mai argumenta că introducerea lor în primul pachet fiscal a fost necesară pentru a putea fi aplicate din anul școlar 2025-2026, în caz contrar aplicarea fiind amânată până în 2026-2027.
În mandatul său, Daniel David a apărat public și creșterea normei didactice. În august 2025, el explica faptul că timpul de lucru al unui profesor este de 40 de ore pe săptămână și că, după majorarea normei, „20 de ore sunt de predare”, iar celelalte 20 rămân pentru pregătire și activități administrative.
Acum, la începutul anului școlar 2026-2027, fostul ministru nu cere eliminarea acestor măsuri, ci „reanalizarea” lor și condiționează acest demers de „stabilizarea fiscală a țării”.
Daniel David a condus Ministerul Educației și Cercetării în perioada în care au fost puse în aplicare măsurile fiscal-bugetare din 2025, prin Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. În analiza publicată pe 4 septembrie 2026, el separă aceste măsuri de reformele educaționale pe care le numește „reformele QX” și susține că măsurile fiscal-bugetare nu au făcut parte din programul său de reformă.