Premierul interimar Ilie Bolojan a invocat situația profesorilor pentru a explica, în contextul grevei generale din sănătate, de ce Guvernul susține că nu poate satisface toate revendicările salariale din sectorul public. Într-un interviu acordat Digi24, acesta a afirmat că profesorilor li s-au creat „pe bună dreptate” așteptări prin legea adoptată după greva din 2023, însă respectarea integrală a acelor angajamente ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, față de cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării.
„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.
Premierul a explicat că diferența dintre promisiunile făcute în urmă cu trei ani și actualul proiect al legii salarizării este determinată de posibilitățile bugetare ale statului.
„Ceea ce, dacă am traduce astăzi în cifre, ar însemna că, la această lege, doar ca să crești salariile în educație pe baza promisiunilor făcute în lege în 2023, ar fi nevoie nu de 3 miliarde, cât sunt propuși astăzi în plus la educație, ci de 8 miliarde. Or nu există acești bani. Și atunci, pe bună dreptate, cei din educație, din moment ce li s-a promis, s-a dat și o lege că vor primi banii, așteaptă acum respectarea acestor angajamente”, a spus Bolojan.
El a susținut că orice creștere salarială trebuie raportată la capacitatea de plată a statului.
„Este foarte simplu să faci astfel de lucruri, dar trebuie să vezi cât are capacitatea această țară să plătească și ce putem face.”
Premierul a revenit și asupra argumentului invocat în ultimele zile privind urgența adoptării noii legi a salarizării, pe care Guvernul o consideră un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Această lege nu este perfectă, pentru că nu mulțumește toate categoriile de bugetari. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine. Dacă nu adoptăm și nu avem legea publicată până la 1 august, în primul rând pierdem cele 770 de milioane de euro pe care le-am luat în calcul când am format bugetul. Deci ar fi bine să nu pierdem acești bani”, a declarat Ilie Bolojan.
Noua lege a salarizării, ar fi trebuit să intre în dezbaterea Parlamentului, dar demersul Guvernului a fost blocat în instanță de Federația Sanitas. Adoptarea legii până la 31 august 2026 reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR. Pentru educație, proiectul stabilește salariile de bază prin aplicarea unor coeficienți la valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută pentru anul 2027, înlocuiește gradația de merit cu un premiu de performanță și modifică mai multe componente ale sistemului actual de salarizare.
Declarațiile premierului vin după ce federațiile sindicale din educație au respins proiectul Guvernului și au depus o variantă alternativă la Parlament și la Administrația Prezidențială. Sindicatele susțin că proiectul nu respectă angajamentele asumate după greva generală din 2023 și au solicitat partidelor parlamentare să nu voteze legea în forma actuală.
2 comments
Avem dreptate dar avem venituri taiate de un an de zile.
Nu ar fi mai bine sa dai inapoi ce ai taiat si dupa sa adaugi cele 3 miliarde, pana atunci nu credem nimic.
Cu alte cuvinte, angajamentele guvernelor sunt pe persoană publică, bune să te ștergi cu ele la c** când se schimbă guvernul.
Dar noi să avem încredere în buna lor credință și să votăm în continuare ca vitele, că va fi bine.
Ei bine, nu. Data viitoare, oricând vine ea, va veni și pentru voi nota de plată. Nu mă mulțumesc cuvintele frumoase (când încă dicta prin guvern, nefiind demis, nu ăsta îi era tonul d-lui Bolojan ci mult mai autoritar. Acum pozează în persoană rațională, cu care se poate discuta. Și-a dat arama pe față mult prea repede, acum nu mai păcălește pe nimeni).
Ce s-a negociat în 2023 nu a fost respectat. Nu se vrea a fi respectat nici acum. Pe principiul ”nu sunt bani” n-ar trebui să fie bani pentru nimic – nici pentru subvenții, nici pentru SAFE, nici pentru ajutoarele date prietenilor noștri refugiați din zone de război, nici pentru creșterea EFECTIVĂ a veniturilor parlamentarilor și miniștrilor!! N-ar trebui să fie bani pentru proiecte megalomane prin fiecare colț de comună dar în special prin județele privilegiate, prin Bihor, prin jur. N-ar fi trebuit să fie bani pentru a plăti un microbuz la preț triplu, inclusiv în județul d-lui premier (crede că s-a uitat?! Doar pentru că și alții fură, nu înseamnă că el și partidul lui sunt negustori cinstiți!) Dar culmea, pentru astea se găsesc bani. Pentru judecători se găsesc bani. Pentru șoferii parlamentarilor se găsesc bani. Pentru orice – dar nu pentru învățământ și pentru sănătate.
Nu sunt extremistă… dar temeți-vă de votul viitor.