Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, spune că după simulări, directorul analizează rezultatele la nivel de clasă și școală și trebuie să trateze pe mai multe niveluri „inclusiv prin consilierul școlii” cazurile în care sunt discrepanțe între nota de la clasă și cea de la simulări. Cristescu a făcut declarația pe 20 martie, la Prima News.
- Amintim, astăzi a fost ultima zi a simulărilor pentru Bac 2026, iar săptămâna trecută au avut loc simulările pentru Evaluarea Națională 2026.
- Fiecare școală va analiza rezultatele elevilor de la simulări și va elabora un raport care urmează să fie transmis inspectoratului școlar, potrivit procedurii
Directorul trebuie să observe discrepanțele dintre notele elevilor de la simulări și cele de la clasă, în urma analizei pe care o va face, după ce vor fi rezultatele publice, spune Bogdan Cristescu.
De asemenea, trebuie să trateze aceste situații pe mai multe niveluri, inclusiv prin consilierul școlii, în special dacă un elev ia notă mai mică la simulare decât la clasă pentru că este o „lovitură foarte mare”.
„Gândiți-vă că un copil are media 7, să spunem, și se crede elev de nota 7 și primește nota nota 3 la simulare. Ca nivel de încredere, asta este o lovitură foarte mare și atunci trebuie să fie tratată pe multe niveluri, inclusiv prin consilierul școlii. Sau, un copil care are nota 7 și se trezește cu notă peste 9.50, s-ar putea să-l demotiveze, dar s-ar putea să-l facă să fie relaxat în sensul neplăcut”, spune Cristescu.
Directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare mai precizează că după simulări profesorul trebuie să identifice zonele de stres și ar trebui antrenată perseverența elevilor: cât de des a încercat să rezolve un subiect și prin câte metode.
Din punctul meu de vedere este foarte, foarte bine să identificăm și zonele de stres, pentru că s-ar putea ca un copil bine pregătit să greșească și asta se întâmplă foarte des, din graba de a citi, de a rezolva… cu toții este bine să conștientizăm că o eroare la ceva ce știi te afectează mai mult decât ceva ce nu știi unde încerci să descoperi. (…)
Un indicator foarte, foarte bun, cel puțin la matematică, dar nu numai în răspunsul corect, este cât de des ai încercat să rezolvi și prin câte metode, cât de mult ai perseverat rezolvare și dacă n-ai renunțat prea repede. Acesta este un lucru care ar trebui antrenat după, după simulări”.
Răspunsul integral al directorului Centrului Național de Curriculum și Evaluare
Nicoleta Călugăreanu, realizator TV: Care este abordarea care îl ajută cu adevărat într-un mod cât mai constructiv pe elev cu nota pe care o are, fără a-l demotiva, fără a supraevalua, ci pur și simplu de a se autoevalua și de a face tot ceea ce ține de el pe parcursul lunilor care urmează (n. red până la examene)?
Bogdan Cristescu: Sunt mai multe paliere de răspuns: în primul rând, copilul, pentru că el învață – dar să nu uităm că elevul învață ghidat de profesor. Și atunci o abordare corectă este pe de o parte, simplul fapt că vor primi borderourile de corectură și vor vedea unde a greșit copilul și vor vedea și teza și vor putea să construiască pe ceea ce știe copilul și să identifice eventualele cauze de nereușită.
Din punctul meu de vedere este foarte, foarte bine să identificăm și zonele de stres, pentru că s-ar putea ca un copil bine pregătit să greșească și asta se întâmplă foarte des, să greșească la acei primi itemi la matematică, unde este răspuns la alegere ,și atunci uneori graba de a citi, uneori graba de a răspunde și atunci trebuie să avem timp să antrenăm un pic și tehnica de răspuns. Să recitești rezolvarea în ultimul sfert de oră. Deci sunt niște lucruri care țin, dacă vreți, de economia unui examen, cum îl tratezi.
Pe de altă parte, cu toții este bine să conștientizăm că o eroare la ceva ce știi te afectează mai mult decât ceva ce nu știi unde încerci să descoperi. Este foarte important, pentru că analiza va fi pe itemi, să-ți dai seama dacă un copil nu a reacționat bine, la anumite tipuri de întrebări, la geometrie să întărești câteva aspecte de acolo.
Din punctul meu de vedere, un subiect, fie că este simulare, fie că este orice, nu este important neapărat doar prin rezolvarea lui și prin notă. Esențială este discuția: ce ai gândit, de ce te-ai oprit aici? Cum ai fi putut să mergi mai devreme? Cum ți-ai construit acest raționament? Scopul este învățarea și dezvoltarea învățării, deci așa aș trata. Aș trata fiecare lucru la care răspunsurile nu au fost cele așteptate și chiar și cele la care m-am așteptat, pentru că nu-i neapărat ok, am știut itemul cu teorema lui Pitagora, nu înseamnă că știu orice, ci pur și simplu aș naviga, aș vedea dacă sunt alte posibilități de răspuns, alte posibilități de raționament, ce mi-am dorit eu de la itemul acela.
Deci abordarea aceasta este: orice reușită sau nereușită este un prilej de învățare. Tot la fel este bine să mă uit și ca director, dacă poate toți copiii dintr-o anumită clasă nu reacționează bine la niște întrebări foarte simple, să mă uit care sunt mediile lor, să văd comparațiile. Viața unui profesor este extrem de complexă, iar abordările din școală sunt pe foarte, foarte multe.
Nicoleta Călugăreanu: Să observ ca manager, dacă există o discrepanță dintre notele de la clasă și evaluare, ceea ce noi vedem de-a lungul anilor?
Bogdan Cristescu: Eu cred că este un lucru bun de făcut, pentru că asta poate conduce spre… Gândiți-vă că un copil are media 7, să spunem, și se crede elev de nota 7 și primește nota nota 3 la simulare. Ca nivel de încredere, asta este o lovitură foarte mare și atunci trebuie să fie tratată pe multe niveluri, inclusiv prin consilierul școlii. Sau, un copil care are nota 7 și se trezește cu notă peste 9.50, s-ar putea să-l demotiveze, dar s-ar putea să-l facă să fie relaxat în sensul neplăcut. Un indicator foarte, foarte bun, cel puțin la matematică, dar nu numai în răspunsul corect, este cât de des ai încercat să rezolvi și prin câte metode, cât de mult ai perseverat rezolvare și dacă n-ai renunțat prea repede. Acesta este un lucru care ar trebui antrenat după, după simulări”.
Informații de context
Luni, 30 martie, elevii de clasa a VIII-a află notele de la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit calendarului oficial. Notele vor fi comunicate individual, după cum se arată în procedura Ministerului Educației și Cercetării. Simularea Evaluării Naționale (EN VIII) 2026 a avut loc în perioada 16-18 martie.
Potrivit procedurii, fiecare școală va analiza rezultatele elevilor de la simulări și va elabora un raport care urmează să fie transmis inspectoratului școlar. Conform sursei citate, școlile care obțin rezultate necorespunzătoare la simulările naționale sunt monitorizate și îndrumate constant de către inspectoratul şcolar.
Fostul ministru al Educației Daniel David spunea că simulările examenelor naționale trebuie să reprezinte o bază concretă pentru discuții între elevi și profesori: „important este ca simulările să nu rămână statistică la nivel de școală și la nivel național, să ajungă la elevi, să ajungă la discuțiile cu profesorii de specialitate și cu elevii pe care îi au, este un lucru-cheie pentru mine”.
Fostul ministru a adăugat că „e foarte important să fie discuții care să meargă până la nivel de elev și părinți, astfel încât elevul să vadă un câștig prin participarea la aceste simulări„.