Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a explicat că nu a fost elaborată o metodologie referitoare la transformarea nivelurilor din standardele de evaluare în note, pentru că acest lucru nu poate avea loc „înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de profesori”. Acesta a precizat, la emisiunea InfoEdu, că va fi elaborată o metodologie „dacă sistemul va simți nevoia”, însă el susține „recunoașterea competenței cadrului didactic”, pentru că procesul de notare a elevilor nu este unul „contabil”.
- Declarațiile au fost făcute în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării a confirmat pentru Edupedu.ro că nu există o metodologie de transformare în note și calificative a noilor standarde de evaluare, deși acestea au fost prezentate în ultimii ani ca soluția pentru care „un 7 să însemne același lucru în toate școlile”: „Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, realizat de cadrul didactic pe baza contextului clasic și a pregătirii profesionale”.
- Vezi ce trebuie să facă profesorii pentru a respecta standardele naționale de evaluare – explicațiile ministerului Educației și recomandarea directorului CNCE Bogdan Cristescu.
O astfel de metodologie „nu este încă realizată”, a spus Bogdan Cristescu: „De ce am face o metodologie de transfer înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de către profesori?”.
„Sigur că se va merge către notă, pentru că asta ne dorim – ca nota să însemne același lucru peste tot. Acest proces însă nu va fi un proces contabil, de tipul trei de bază, cinci consolidat, un avansat înseamnă șapte sau trei de bază, cinci consolidat și un avansat, dar mai devreme, înseamnă 7,05. Nu putem merge spre așa ceva, dar ideea de bază este că se va merge și către notă”, a mai adăugat el.
Acesta a precizat că susține ca deiciziile în ceea ce privește notarea elevilor să aparțină cadrelor didactice: „Eu aș merge pe recunoașterea competenței profesionale a cadrului didactic. Dacă majoritatea nivelelor demonstrate de elev sunt consolidat, aș merge spre a acorda credit profesorului dacă pune nota 7 sau 8”.
Informații de context
Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro.
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Acest instrument va face evaluarea „mai obiectivă, mai transprentă și mai echitabilă”.
Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.
În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
De reținut, Bogdan Cristescu a declarat că elevii de nivel D2, adică „echivalentul repetenților”, „trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei”. Acesta nu a precizat însă cum ar urma să se desfășoarea „remedierea dedicată”, în care profesorii nu mai lucrează la clasă cu elevii de nivel D2, ci le predau în afara colectivului.
Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”.
De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”.