Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat într-un comentariu pe Facebook modul în care noile standarde naționale de evaluare ar urma să se raporteze la notele din catalog, după ce proiectul de ordin pus în consultare publică nu conține nicio corespondență explicită între nivelurile de performanță și scala de notare de la 1 la 10.
La un comentariu care reclama lipsa unui sistem clar de notare, ministrul Dimian a răspuns în scris că standardele „reprezintă tocmai un reper comun pentru notare” și a explicat cum ar trebui interpretate cele trei niveluri de performanță prevăzute în documentele puse în consultare.
„Ele descriu ce înseamnă, în competențe, un nivel de bază (corespunzător, în general, notelor 5–6), un nivel consolidat (7–8) și un nivel avansat (9–10). Nu schimbă sistemul de notare de la 1 la 10, ci oferă criterii mai clare și mai uniforme pentru acordarea notelor”, a scris Mihai Dimian.
Mesajul scris pe Facebook vine după ce Ministerul Educației a lansat în consultare publică standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, prezentându-le drept un instrument care va face evaluarea „mai obiectivă, mai transparentă și mai echitabilă”.
În mesajul prin care a anunțat consultarea publică, ministrul a susținut că standardele „nu schimbă sistemul actual de notare”, dar oferă profesorilor „un cadru comun de referință, care permite o mai bună armonizare a notelor acordate în școlile din România”.
„Scopul acestui demers este să avem note comparabile între școli, deschizând totodată și calea valorificării mediilor anuale, alături de evaluările naționale, în procesele decizionale din educație”, a scris acesta.
Documentele oficiale nu explică însă această corespondență
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
În observațiile finale, documentul precizează doar că acești descriptori „stabilesc un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1–10 utilizată în sistemul românesc de educație”.
În toate mesajele de până acum pe subiectul standardelor de evaluare – atât ale actualului ministru, cât și ale foștilor miniștri, atât ale șefului CNCE Bogdan Cristescu, cât și ale secretarului de stat Sorin Ion, reponsabil de preuniversitar – s-a menționat obsesiv despre comparabilitatea notelor, dar în documentule publicate acum nicăieri nu este explicat mecanismul prin care descriptorii se transformă în note de la 1 la 10.
Ministrul Dimian insistă în comentarii că „standardele spun clar care e nivelul pentru 5-6, pentru 7-8, pentru 9-10 în evaluarea unei competențe”. Cu toate astea, nu există nicăieri aceste precizări.
Rămân mai multe întrebări fără răspuns
Profesorii nu vor putea să folosească discursul ministrului ca document curricular, iar deocamdată documentele puse în consultare nu precizează cum diferențiază profesorul nota 5 de nota 6, dacă ambele corespund nivelului „De bază”? Cum se acordă 7 sau 8 în interiorul nivelului „Consolidat”? Care sunt criteriile pentru 9 și 10 în cadrul nivelului „Avansat”? Asta dacă acestea sunt echivalentețele propuse de specialiști, pentru că nu e clar nici acest lucru. În plus, ce corespondent au nivelurile „În formare” (D1) și „În dificultate” (D2) în scala de notare de la 1 la 10? Cum se transformă într-o singură notă situațiile în care un elev atinge niveluri diferite de performanță la competențe diferite din aceeași disciplină?
Aceste explicații nu se regăsesc în proiectul de ordin și nici în anexele puse în consultare publică.
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli.
În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării clarificări privind metodologia de aplicare a standardelor naționale de evaluare. Vom publica răspunsurile Ministerului imediat ce le vom primi.
5 comments
Din nou, cand zici ca nu se poate mai rău, ministerul educatiei demonstrează ca te înșeli. De cel putin 11ani urmăresc ce se intampla in învățământ (copil care a terminat clasa a Xa), si mergem din rau in mai rau. Si am alt copil care intra in toamna in a IIIa…
In primul rand ar fi de zis ca evaluarea nivelurilor de dezvoltare a competentelor NU trebuie sa duca neaparat la o nota (nu intru in detalii). Asa ar fi normal. Ramane de vazut ce e normal in lumea lu’ Dimian. Ce vedem in documentul ala PDF este „proficiency scale” pe patru niveluri, A-D, asa cu sunt majoritatea scalelor de tipul asta:
4 = stapanire avansata (aplica si în situatii noi)
3 = stapaneste competenta
2 = partial, mai are nevoie de practica
1 = nu stapaneste inca
Legatura cu nota NU este facuta automat. Daca am 3 competente de stapanit, la una sunt avansat, la una sunt de baza si la una in dificultate (sic!), inseamna ca am nota (10+7+3)/3= 6.67. In mod normal (nu stiu ce mai e normal in Romanica lu’ Dimian) conversia in note se face prin niste conventii, pe care nu le vad nicaieri. Nu stiu daca sa ma apuce rasul sau plansul, ministrul a fixat el o convetie dupa mintea sa LOL.
Exista o confuzie care trebuie clarificata, o nota de la O competenta nu este nota de la TOATE competentele pe care trebuie sa le stapanesc la o materie.
In ce priveste copiii cu CES (cu certificat sau fara) se creaza un nou haos.
In legea 198 se vorbeste de curriculum adaptat si curriculum modificat. Asta inseamna ca va exista evaluare adaptata si evaluare modificata pentru elevii care nu pot accesa, sa zic asa, criteriile standard.
Cum isi imagineaza Cristescu si Dimian ca va evalua un prof un copil in clasa 5 cu tulburare severa a limbajului expresiv, care produce numai cuvinte, nu propozitii si care mai are si o dizabilitate intelectuala? Astfel de copii sunt integrati in scoala de masa in Romania si nu beneficiaza de sprijin intensiv, nici de cine stie ce terapie si ce mai scrie prin legea aia a lu’ peste, 198.
Ce sa mai spun de sprijinul in clasa (nivelul 1 de sprijin). Asa ceva exista in Finlanda, nu in lumea lu’ Dimian. In Finlanda proful de la clasa are competenta sa ofere acest sprijin si colaboreaza cu proful de sprijin din scoala.
Doamne ajuta sa nu faca astia praf de tot invatamantul! Fituica aia are nevoie de completari si clarificari.
Specific romanesc. În loc să fie simplu și clar, este complex și haotic. Dar, vesnica reforma continua de 35 de ani cu tot felul de idei trăznite!
D2
Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
Ce comentam deunăzi la publicarea standardelor.
Vom avea nevoie de translator sau vor veni cu alte cursuri de formare obligatorii dar inutile.Texte formulate ambiguu și întortocheat.
Se înțelege că e vorba de copiii cu CES?
Păi atunci de ce sunt ,,externalizați” din școală, în afara clasei, când in realitate se întâmplă fix contrariul și ei sunt obligatoriu ,, integrați” în școlile de masă?
Ce activități ,, externalizate” există?
Se referă la orele remediale?
Nu sunt externalizate și se fac tot in clase.
Se referă la meditații?
De ce se presupune că doar cei foarte slabi au nevoie de pregătire suplimentară?
Si cei foarte buni pot atinge nivelul excepțional si totuși nu se ,, externalizează nici măcar teoretic ” în centrele de excelență care chiar sunt in afara clasei și chiar există sub cupola școlii (aici putem adăuga cercurilor literale, cluburile de teatru, robotică etc)
Și totuși nu apare niciun ,,A1″
Aștept cu nerăbdare explicațiile,, specialiștilor” ministerului prin CNEE sau clasica:
Ce a vrut să spună autorul?
PS
Tot nu e clar ce legătură este între aceste ,,calificative” si sistemul de NOTARE din școala românească (nici sc. primară și si nici cea gimnazială)
PPS
Mai pregătim niște bani pt cursuri de formare obligatorii ca oricum primele de carieră s-au topit in neant.
Este vorba de copii cu CES (cerinte educationale speciale), cu si fara certificat de orientare. Cei cu orientare beneficiaza de profesori de sprijin, cei fara doar de ore remediale.
Exista o referire vaga la nivelurile de sprijin din legea 198, articolul 69.
1. „𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 avea loc la nivelul clasei” – inseamna nivelul 1 de sprijin, bazal, probabil inseamna si ore remediale, dar poate sa insemne si in afara clasei (adica in cabinetul de sprijin)
2. „𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 să aibă loc extern clasei” – se refera la nivelurile 2 si 3 de sprijin, suplimentar si intesiv; la nivelurile astea activitatea are loc, individual sau in grup, in cabinetul de sprijin aka „camera-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic”, in cabinetele de terapie, logopedie etc., in afara clasei si in afara scolii (gen terapie ABA).
Articolul 69 din legea 198 insa nu se aplica inca. Deci referintele alea de la D2 sunt nule.
La D1 se baga probabil pe gat profilor activitati de sprijin si activitati remediale pentru care nu au beneficiat de vreo formare si pentru care nu sunt platiti (ar trebui sa existe un spor de invatamant special daca ai 1-3 copii cu CES in clasa).