Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, despre standardele de evaluare: Elevii de nivel D2, echivalentul repetenților, trebuie tratați separat. Dezvoltarea competențelor în rândul acestora nu mai poate fi făcută la clasă

Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național de Curriculum și Evaluare, a declarat că lucrul cu elevii care vor fi încadrați, pe baza noilor standarde de evaluare, la nivelul D2 nu mai poate avea loc la clasă. Într-un interviu pentru Radio Iași, acesta a afirmat că, în cazul unor elevi precum cei care nu știu operațiile de bază în clasa a IX-a, „este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări”.

• De precizat că descriptorii de performanță D1 și D2 sunt menționați și explicați în nota de prezentare a standardelor naționale de evaluare, însă în documentele cu standardele de evaluare pe disciplină nu apar decât descriptorii A, B și C, adică „de bază”, „consolidat” și „avansat”.

Bogdan Cristescu a subliniat faptul că, pentru elevii de nivel D2, se „impune remediere în cu totul alt context, remediere dedicată. Dacă vreți, sunt copiii care au rămas în urmă sau copiii care, nu știu, ar putea fi într-o situație care odată era considerată repetenție, care trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei”.

„Și vă dau aici un exemplu bun, poate extrem, dar un exemplu cu care colegii profesori se mai confruntă. Ai un copil care a ajuns în clasa a IX-a și care nu știe operațiile de bază. Este clar că nu poți să lucrezi cu el în mediul școlar al clasei, cel obișnuit, și să-ți și continui predarea materiei de clasa a IX-a, pentru că, efectiv, acel copil nu te poate urmări”, a mai adăugat el.

Directorul CNCE nu a precizat însă cum ar urma să se desfășoare concret această „remediere dedicată”, în care profesorii nu mai lucrează la clasă cu elevii de nivel D2, ci le predau în afara colectivului.

Informații de context

Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro

În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:

• „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;

• Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;

• De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;

• În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;

• În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”

Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli

Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.

În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.

În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.

Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu. 

În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”

De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”