De la 1 septembrie 2026, Liceul Tehnologic Nr. 1 Corod, județul Galați, a rămas fără directorul numit prin concurs, după ce mandatul acesteia a expirat. Adriana Masgras, care a condus unitatea din 2016, prin două mandate câștigate la concurs, în 2016 și în 2021, spune pe pagina de Facebook a școlii că dosarul ei pentru detașare în interesul învățământului, mecanismul legal prin care se acoperă interimatul până la finalizarea concursului național, nu ar fi fost înaintat spre avizare Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Galați, deși Consiliul Profesoral al școlii s-a pronunțat de două ori, clar și covârșitor, pentru menținerea ei în funcție.
În locul ei, ISJ Galați ar fi detașat-o „în interesul învățământului” pe profesoara Narcisa Boldeanu, fostă directoare a Școlii Gimnaziale Nr. 1 din satul Blânzi, comuna Corod, căreia Consiliul Profesoral al liceului nu i-a acordat aviz la ședința din 27 august 2026.
Potrivit Adrianei Masgras, procesul de detașare a avut două etape sau două încercări. La prima, în august 2026, au depus dosar pentru detașare pe funcția de director din 1 septembrie doar ea și o colegă, Otilia Munteanu, fostă directoare a liceului între 2010 și 2016. Deși spune că a fost singura candidată cu dosar conform, ISJ Galați nu ar mai cerut Consiliului de Administrație al inspectoratului avizul pentru detașarea ei. La a doua etapă, a redepus dosarul, de această dată alături de Narcisa Boldeanu, iar Munteanu a rămas în cursă doar pentru funcția de director adjunct. Masgras susține că nu a primit, nici ea, nici colectivul, nicio explicație scrisă din partea ISJ Galați pentru acest parcurs. Edupedu.ro a solicitat ISJ Galați aceste detalii și explicații, iar în momentul primirii unui răspuns îl vom publica.
Adriana Masgras leagă decizia de un conflict mai vechi cu primarul comunei Corod, pe care îl acuză, printre altele, de un blocaj administrativ de aproximativ două luni, în perioada ianuarie-martie 2026, pe tema deschiderii creditelor bugetare pentru finanțarea de bază a școlii, blocaj care ar fi lăsat 16 familii fără indemnizațiile pentru copii cu nevoi speciale și ar fi pus în pericol transportul unor elevi la școală. Disputa a ajuns în instanță, care a admis o ordonanță președințială, prin Sentința civilă nr. 135/2026, obligând primăria să deschidă creditele bugetare. Această sentință privește strict finanțarea de bază a unității, nu are legătură cu procedura de detașare a directorului.
Alte două dispute documentate de Adriana Masgras în mesajul publicat pe pagina școlii țin de un microbuz electric, pentru care primăria ar fi transferat către școală obligații financiare asumate printr-un contract de comodat cu Consiliul Județean Galați, și de inundațiile din septembrie 2024 de la grădinița Corod, ale căror reparații, plătite de școală din finanțarea de bază, ar fi generat o reclamație a primarului împotriva Adrianei Masgras, în decembrie 2025. Despre toate acestea Edupedu.ro a solicitat un răspuns Primăriei Corod și primarului Dumitru Tenie (PSD), iar în momentul primirii, îl vom publica.
Cine e Adriana Masgras
Adriana Masgras e cadru didactic de aproximativ 30 de ani, profesor de limbile engleză și franceză și a condus Liceul Tehnologic Nr. 1 Corod din 2016, prin două mandate câștigate la concurs, în 2016 și în 2021. Sub conducerea ei, potrivit propriei declarații și memoriului semnat de cadrele didactice ale școlii, unitatea a acreditat specializările Estetica și igiena corpului omenesc și Mecanică agricolă, alături de profilul Filologie, a înființat programul „A Doua Șansă la Orizont” și un liceu seral, iar elevii ei au luat premiul I în 2017 și premiul II în 2018 la Olimpiada Națională de Agricultură. Școala a derulat, în mandatul ei, proiectele ROSE, PNRAS și Erasmus+.
În 2024, Masgras a fost semifinalistă la etapa regională Sud-Est a competiției „Directorul Anului”, organizată de AVE România, la categoriile Antreprenoriat și Egalitate de Șanse, iar pe 8 octombrie 2024 a primit din partea președintelui Klaus Iohannis Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Ofițer în numele liceului.
Întrebată de Edupedu.ro dacă este membru al vreunui partid politic sau dacă a fost în trecut în vreun partid, Adriana Masgras a declarat că nu este și nu a fost membru al vreunui partid politic.
Cronologia numirii din pix a unui director care nu avea avizul școlii
ROFUIP 2026 prevede în aceste cazuri următoarele, la Articolul 20, aliniatele 14 și 15: „În funcțiile de director rămase vacante în urma organizării concursului sau în cazul vacantării funcției de director din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al ISJ/ISMB și cu acordul scris al persoanei solicitate.
Anterior solicitării avizului consiliului de administrație al ISJ/ISMB, potrivit alin. (14), inspectorul școlar general consultă consiliul profesoral al unității de învățământ, de regulă până la încheierea cursurilor anului școlar, în perioada de activitate a cadrelor didactice”.
Consultarea Consiliului Profesoral, cerută de ISJ Galați potrivit articolului 20 alineatul 15 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024), înainte ca inspectorul școlar general să solicite avizul Consiliului de Administrație al ISJ pentru o detașare în interesul învățământului.
La prima ședință, din 10 august 2026, cvorumul a fost complet, 40 din 44 de cadre didactice titulare, iar candidatele la funcția de director au fost Adriana Masgras și Otilia Munteanu. Zeci de cadre didactice au luat cuvântul, aproape toate în sprijinul Adrianei Masgras. Aici a apărut chiar Narcisa Boldeanu, cea care avea să devină director din pix, dar care la acel moment nu era candidată, în susținereaOtiliei Munteanu și afirmând despre Masgras că are „o comunicare deficitară cu consiliul local”, conform informațiilor obținute de Edupedu.ro.
La a doua ședință, din 27 august 2026, cu același cvorum complet, candidatele la funcția de director au fost Adriana Masgras și Narcisa Boldeanu, în timp ce Otilia Munteanu a candidat pentru director adjunct. Majoritatea cadrelor didactice au respins vehement numirea Narcisei Boldeanu, invocând repetat criteriul politic al schimbării: „Jos politica din școală”, a spus una dintre ele, iar o alta a întrebat retoric dacă ar fi corect ca un primar să numească inspectorul școlar general.
Cu toate acestea, ISJ ar fi numit-o pe Narcisa Boldeanu idrector, sub pretextul că avizul Consiliului Profesoral este unul consultativ pentru inspectorat, argument folosit de conducerile acestor institutții și în alte cazuri documentate de Edupedu.ro în „pixiada”.
Aproximativ 30 de cadre didactice au semnat un memoriu, datat 27 august 2026, trimis direct inspectorului școlar general al ISJ Galați, Gina Brînzan, prin care au cerut menținerea Adrianei Masgras în funcție. Un memoriu similar a ajuns și la Ministerul Educației și Cercetării, conform surselor Edupedu.ro.
Cel mai grav episod descris în memoriul către minister s-a petrecut chiar pe 1 septembrie 2026: potrivit semnatarilor, unul dintre inspectorii școlari generali adjuncți ar contactat telefonic mai mulți membri ai cancelariei Liceului Tehnologic Nr 1 Corod, încercând să îi convingă să accepte funcția de director. Le-ar fi spus că Adriana Masgras „ar fi primit încă de la prima depunere a dosarului un semnal” prin faptul că documentația ei nu fusese înaintată spre avizare și că, oricum, presiunile primarului fac imposibilă continuarea ei în funcție.
Pixiada 2026 este documentată de Edupedu.ro: în această sesiune un caz asemănător a fost la Liceul Tehnologic „Tomis” din Constanța, unde o inspectoare căreia Consiliul Profesoral i-a respins avizul a fost, cu toate acestea, detașată director de la 1 septembrie. Cazul Corod urmează un tipar similar: un aviz de Consiliu Profesoral respins, o detașare pusă în mișcare oricum de inspectorat. La Galați, inspectorul școlar general este Gina Brînzan, care a candidat pe listele Partidului Național Liberal la alegeri. Primarul de la Corod este acum membru PSD, însă acesta a câștigat mandatul din partea PMP.
8 comments
ce sa mai zicem de școlile în care directorul s a autoproclamat iar în funcție in urma unui vot pe niște bilete ordinare care nu au fost numărate niciodată așa cum se face? Un vot în care nu mai exista niciun candidat?! mizeriile veșnice din învățământ! servilii partidelor!
Eu am renunțat la dirigenție, nu se merită munca sau performanță de niciun fel pentru ca totul e politic.
Sa vina Bolojan si pilele lui politice pe 15 lei ora si activități făcute gratis.
De la 1 septembrie toți directorii au fost numiți din pix si in București desi ar fi trebuit sa se decidă prin concurs cine sa fie director.Cei numiți din pix se duc la eventualii candidați pentru postul ocupat de ei si le spun verde in fata ca postul e luat si sa isi vadă de drum. ca altfel vor sta numai in reclamatii si mâncătorii. Despre ce vorbim!
Noi avem un coleg profesor care are jumătate de normă în specialitatea dânsului (restul la altă școală). Am avut proiectul de încadrare în februarie, dânsul știa ce ore are. A venit toamna, s-a discutat încadrarea în CP, dânsul a lipsit. De ce? Se dusese la inspectorat să se plângă că n-are aceleași ore din încadrarea din februarie (are exact aceleași ore, altele nu sunt, dânsul e singurul care predă acea disciplină).
Directorul a fost chemat la ISJ să explice situația. Care situație?! Teatru absurd.
Asta trebuie să facă un director când are câte un coleg ce nu înțelege limba română și e convins că știe el lucruri ascunse de alții. De aia nu se înscriu oamenii întregi la cap la concursul pentru postul de director – mâncătorie și plângeri la ISJ pentru lucruri absolut absurde. Pentru că unora ”li se cuvine”.
Larry, ești învățător/profesor și scrii „nu se merită”? Mai vorbești de sume/ora în halul în care ești? Ai pretenții la bani din educație pe ce?
Poate cea mai gravă consecință a unor asemenea derapaje administrative este demotivarea profesorilor competenți, care ajung să fie marginalizați, blocați în evoluția profesională și împinși spre o rutină lipsită de perspectivă. Când meritul, experiența și rezultatele nu mai contează suficient, iar accesul la funcții pare dependent de decizii discreționare, mesajul transmis cadrelor didactice este profund descurajant. În timp, această marginalizare poate fi amplificată chiar în cancelarie, pentru că unii colegi vor evita să susțină sau să se asocieze cu persoanele incomode, de teama de a nu intra în conflict cu noua conducere. Așa se instalează autocenzura, izolarea profesională și conformismul. Iar un sistem care își descurajează oamenii competenți ajunge inevitabil să piardă tocmai resursa umană de care are cea mai mare nevoie.
Primarul din Corod – un escroc și un mare derbedeu. Face cinste partidului din care face parte – PSD.
Mă miră faptul cum Doamna Inspector școlar general al județului Galați ascultă de indicatiile derbedeului.
Salut și respect publicația Edupedu.ro
Petrus Zevedei
Când meritul devine decorativ, iar „pixul” decide, cine mai controlează inspectoratele școlare? Cazul relatat de Edupedu la Liceul Tehnologic nr. 1 Corod din județul Galați nu mai poate fi privit ca un accident administrativ izolat, el se adaugă unei succesiuni de situații care ridică o problemă mult mai gravă pentru învățământul românesc – ce valoare mai au experiența profesională, rezultatele, concursurile și opinia colectivului unei școli atunci când funcțiile de conducere pot fi ocupate prin detașări decise administrativ? Ceea ce frapează este asemănarea cu situația de la Liceul Tehnologic „Tomis” din Constanța. Acolo, profesoara Valentina Apostol, titulara liceului, care conducea unitatea și primisese aviz favorabil din partea Consiliului Profesoral, nu a obținut continuitatea, în schimb, ISJ Constanța a decis detașarea inspectoarei Alina-Viorica Dumitrașcu, al cărei aviz fusese respins de colectivul școlii. Nu mai discutăm, așadar, numai despre două persoane sau două licee. Discutăm despre un mecanism care concentrează o putere enormă în mâna unor conduceri de inspectorate care, la rândul lor, nu beneficiază întotdeauna de legitimitatea unui concurs recent. Consecința este perversă – profesorului sau directorului performant i se spune să obțină rezultate, să construiască proiecte, să crească promovabilitatea, să atragă elevi, să conducă echipe și să răspundă pentru fiecare decizie, dar, atunci când vine momentul ocupării funcției, toate acestea pot deveni secundare unei decizii administrative luate „din pix”. Într-un asemenea sistem, meritul nu mai este criteriu, meritul devine decor. Problema Constanței este cu atât mai serioasă cu cât neîncrederea în mecanismele interne de control ale inspectoratului nu apare numai în chestiunea numirilor. În decembrie 2025, presa locală a publicat o sesizare privind Liceul Economic „Virgil Madgearu”, în care se menționa că Roberta-Laura Galav, contabil-șef al ISJ Constanța, a fost încadrată la plata cu ora și remunerată în perioada 2023-2025 fără efectuarea orelor respective și că sesizările referitoare la această situație au fost clasate fără o verificare completă, documentată și transparentă. Aceeași contabilă-șefă a ISJ Constanța a fost sancționată disciplinar cu reducerea salariului cu 10% pentru trei luni după efectuarea unei plăți de 312.907,74 lei fără parcurgerea procedurii obligatorii, conform raportului de cercetare disciplinară consultat de Edupedu. Persoana sancționată a contestat măsura în instanță, deci litigiul trebuie tratat ca atare. Separat, Corpul de Control al Ministerului Educației a constatat „nereguli grave în evidența contabilă” a ISJ Constanța, fiind estimat un prejudiciu mult mai mare, 7 milioane euro, iar cercetarea penală anunțată ulterior era in rem, cu privire la fapte, nu împotriva unei persoane determinate. Acesta este motivul pentru care discuția nu trebuie redusă la simpatii și antipatii personale. Problema este sistemul. Un inspectorat care controlează școlile, evaluează directorii, avizează detașările, soluționează sesizările privind propriul personal și participă la desemnarea conducerilor unităților școlare acumulează o putere administrativă considerabilă. Dacă funcțiile decisive din acest sistem sunt ocupate ani la rând fără concurs, iar deciziile nu sunt însoțite de criterii publice și de motivări comparabile între candidați, apare inevitabil suspiciunea că relația poate cântări mai mult decât performanța, iar atunci pierd nu numai profesorii care au muncit și au rezultate, pierde școala, pierd elevii, pierde ideea însăși de merit profesional. De aceea, Ministerul Educației ar trebui să înceteze practica prelungirii nesfârșite a interimatului și să introducă garanții reale, cu concursuri periodice și predictibile pentru funcțiile de conducere din școli și inspectorate; publicarea criteriilor și punctajelor folosite la detașare; motivarea scrisă obligatorie atunci când opinia Consiliului Profesoral este înlăturată; publicarea hotărârilor relevante ale consiliilor de administrație ale inspectoratelor; reguli severe de abținere pentru inspectorii care participă la proceduri din care pot beneficia personal; controale externe în cazul sesizărilor care privesc chiar angajații inspectoratului; și publicarea concluziilor controalelor, cu respectarea datelor protejate de lege. Nu este normal ca profesorilor să li se ceară concursuri, grade didactice, inspecții, portofolii, rezultate, perfecționare continuă și răspundere pentru fiecare oră, în timp ce tocmai în vârful sistemului provizoratul și numirea administrativă pot deveni regulă. Cazurile Corod și Tomis transmit un avertisment pe care Ministerul Educației nu ar trebui să îl ignore- atunci când meritul demonstrat prin muncă și concurs poate fi învins de o semnătură, problema nu mai este cine ocupă un anumit birou, problema este credibilitatea întregului sistem de învățământ.
Inadmisibila o epurare pe criterii de apartenenta politica.
Inadmisibil că directori, inspectori și inspectori școlari cu experiență sunt înlocuiți peste noapte cu învățători din mediul rural sau cu profesori fara nicio experiență în managementul specific și care nu au lucrat niciodată cu adulți (sa auzi pe holul ISJ cum noua șefa striga in gura mare după inspectori ca la pășune: Ioaneeee, Marioooo…, ceva de spectacol).
Inadmisibil că peste noapte, jumătate din inspectori și directori au schimbat foaia și au trecut la PNL, după ce baronul local (județean) i-a chemat personal sa semneze adeziunea! Deci păstrarea în funcție condiționată de semnarea aderării la PNL!
Sper că premierul e strain de aceste mașinațiuni!
Sper ca DNA sa se autosesizeze! Nu toți au dorit să semneze! Ce s-a întâmplat la Galați, se intâmplă in toate judetele și totul este inca in dinamica!