Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a explicat că nu a fost elaborată o metodologie referitoare la transformarea nivelurilor din standardele de evaluare în note, pentru că acest lucru nu poate avea loc „înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de profesori”. Acesta a precizat, la emisiunea InfoEdu, că va fi elaborată o metodologie „dacă sistemul va simți nevoia”, însă el susține „recunoașterea competenței cadrului didactic”, pentru că procesul de notare a elevilor nu este unul „contabil”.
- Declarațiile au fost făcute în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării a confirmat pentru Edupedu.ro că nu există o metodologie de transformare în note și calificative a noilor standarde de evaluare, deși acestea au fost prezentate în ultimii ani ca soluția pentru care „un 7 să însemne același lucru în toate școlile”: „Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, realizat de cadrul didactic pe baza contextului clasic și a pregătirii profesionale”.
- Vezi ce trebuie să facă profesorii pentru a respecta standardele naționale de evaluare – explicațiile ministerului Educației și recomandarea directorului CNCE Bogdan Cristescu.
O astfel de metodologie „nu este încă realizată”, a spus Bogdan Cristescu: „De ce am face o metodologie de transfer înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de către profesori?”.
„Sigur că se va merge către notă, pentru că asta ne dorim – ca nota să însemne același lucru peste tot. Acest proces însă nu va fi un proces contabil, de tipul trei de bază, cinci consolidat, un avansat înseamnă șapte sau trei de bază, cinci consolidat și un avansat, dar mai devreme, înseamnă 7,05. Nu putem merge spre așa ceva, dar ideea de bază este că se va merge și către notă”, a mai adăugat el.
Acesta a precizat că susține ca deiciziile în ceea ce privește notarea elevilor să aparțină cadrelor didactice: „Eu aș merge pe recunoașterea competenței profesionale a cadrului didactic. Dacă majoritatea nivelelor demonstrate de elev sunt consolidat, aș merge spre a acorda credit profesorului dacă pune nota 7 sau 8”.
Informații de context
Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro.
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Acest instrument va face evaluarea „mai obiectivă, mai transprentă și mai echitabilă”.
Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.
În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
De reținut, Bogdan Cristescu a declarat că elevii de nivel D2, adică „echivalentul repetenților”, „trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei”. Acesta nu a precizat însă cum ar urma să se desfășoarea „remedierea dedicată”, în care profesorii nu mai lucrează la clasă cu elevii de nivel D2, ci le predau în afara colectivului.
Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”.
De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”.
Citește și
Standardele de evaluare la Religie au fost modificate, spune Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare: Nu s-a pus niciodată problema să îi pui elevului notă pentru că merge la Biserică / Au fost niște lucruri nu minunat înțelese și nu minunat formulate
12 comments
Cine a zis că nu stăm verticali Nicoleta? Noi punem notele pe care le merită dar sunt părinți care fac reclamații la inspectorat. Sunt inspectorii care fac urât dacă văd note mici date pe merit în catalog.
Dacă nu ești cadru didactic, nu c9menta.
Merci, Perplex! Mă interesează evaluarea. Când dumneata spui de erori standard (SE mean, etc.), ar fi bine ca cine nu înțelege să se ducă mai repede la citit, că gradele alea didactice nu s-or da pe ochi frumoși iar Cristescu, deși se exprimă delicat, nu cred ca stă cu anii după prof. să aplice ei noutatea în teren. Back to school, profesori de gradul I care, eventual, nu înțelegeți și poate că unii faceți câte două disertații pe an să vă propulsați rapid la stele! Desigur, ceilalți sunteți de apreciat, jos pălăria!
Pai de aia o sa faca Cristescu o formare. Cine va trebui sa inteleaga va intelege. Si da, profii gradul I vor fi implicati. Au echivalentul unui doctorat si ar trebui sa inteleaga ca se pondereaza cu eroarea standard pentru a da o greutate mai mare unor estimari mai precise si mai putina unor estimari imprecise.
Sigur ca era mai usor sa dai note din burta si sa pui pragul la nota 5, tot din burta.
Cristescu mai are de lamurit multe aspecte. Deocamdata s-a limitat la standarde si la vestita lista AD2 si a facut o varza.
Nu exista o legatura directa intre standardul de evaluare si nota. Iosifescu, n-ai auzit de Angoff? Ai studit la facultatea de spatii verzi? Sa-ti fie rusine, nota 4.
Medierea intre standard si nota se face prin instrumentele de evaluare. Aceste instrumente nu exista, trebuie elaborate.
Instrumentele de evaluare constau in diversi itemi. Acesti itemi nu exista inca.
1. Dupa ce imbratiseaza standardele lu’ Cristescu profii se apuca si elaboreaza itemii de evaluare.
2. Itemii ajung intr-o baza de date.
Procedura Angoff modificata introduce iteratii cu feedback din date reale (teste pilot) si discutii de grup, ceea ce reduce variabilitatea intre judecatori si creste validitatea pragului.
3. O comisie de experti (profesori) defineste in scris profilul elevului minim competent: cel care abia atinge standardul minim, la limita C si D.
De exemplu la geografie: Comisia stabileste ca elevul „la limita” cunoaste capitalele statelor africane mari/frecvent studiate (Egipt, Nigeria, Africa de Sud), dar are lacune la state mai puțin vizibile în manual, cum e Madagascar.
Se pot stabili mai multe praguri (A-B, B-C, C-D1, D1-D2) si fiecare prag va corespunde unei benzi de nota. Fiecare prag (cut score) se stabileste in comisia de experti cu procedura Angoff modificat, cu iteratii, feedback, bla bla.
4. Itemii sunt extrasi de o comisie si supusi judecatii. Fiecare profesor judecator estimeaza ce probabilitate are elevul minim competent (la limita C-D1) sa raspunda corect la acest item?
Sa luam itemul: „Care este capitala Madagascarului?” Judecatorul 1 va spune 20%, judecatorul 2 va spune 35%, judecatorul 3 zice 15% etc. fiecare explicand rationamentul sau de judecata (de exemplu „Madagascar apare rar in manual, itemul este greu pentru pragul minim”).
5. Se calculeaza media: sa zicem 24%, adica 24% dintre elevii minim competenti (la limita intre C si D) vor raspunde corect la acest item.
6. Se compara judecata cu rezultatele testului pilot si au loc niste recalibrari, se revizuiesc estimarile, media ajunge la sa zicem 20% si diferentele intre judecatori sunt mai mici. Sunt discutii profunde aici. 20% inseamna ca acest item „Care este capitala Madagascarului?” contribuie la pragul de trecere al testului (cut-score) cu 0,2 puncte. Un item usor contribuie mai mult la cut-score pentru ca se asteapta ca multi elevi minim competenti sa raspunda corect la el.
7. Pragul final – se calculeaza media finala pentru toti itemii si eventual se pondereaza cu eroarea standard, devening un prag de trecere (cut-score). Cine va fi deasupra pragului C-D este competent, cine este sub pragul C-D este incompetent (sau nu este inca competent).
8. Abia acum se face transformarea in nota in functie de pragurile si cut-scorurile stabilite.
Din cate stiu procedura asta sau una asemanatoare se aplica la testele pentru functionarii publici. Procedura se aplica si la testele de la Microsoft sau de la Cisco Networking Academy. Diferenta intre aceste teste si lucrarile de control actuale sunt pragurile valide nu scoase din burta.
Păi nenea Ghe, cum ai vrea să fie ”îmbrățișate” aceste standarde dacă nimeni n-are habar cum se pupă ele cu notele efective care TREBUIE puse în catalog, că elevul TREBUIE evaluat periodic?…
Mare Ți-e grădina…
Am o întrebare: cum se vor aplica aceste standarde de evaluare la copiii cu CES? pentru că profesorii nu știu nici până acum cum să le predea/adapteze programele școlare
Elevii cu CES care au adaptari curriculare pot fi evaluati cu criteriile standard cu conditia sa se adapteze evaluarea (timp mai mult, tehnica asistiva etc.) – de exemplu un elev cu intelect normal si cu depresie sau paralizie cerebrala, un elev cu ADHD (intelect normal) sau unul cu TSA (intelect normal sau superior), posibil si TSI, elevi cu deficienta senzoriala (de vedere, de auz) sau motorie (cum am zis mai sus).
Elevii cu CES care vor avea modificari curriculare vor avea si o evaluare modificata, inspirata din cea standard, dar accesibilizata si redusa. De exemplu copil cu dizabilitate intelectuală si TSA, TSI sau ADHD.
Cristescu nu a vorbit de CES. Nici nu cred ca stie cu ce se mananca sau probabil are impresia ca pot fi adaptate doar conditiile, cum fac acum la EN sau la BAC. Oricum nu e treaba lui sa se ocupe de CES.
Noi vrem salarii decente normă de 18 ore fizica sa fie in trunchiul comun,20 22: elevi maxim in clasă, plată cu ora decentă sporuri salariale,apoi veniți cu evaluare standard și alte plăgi europene
Oare este greu de înțeles că majoritatea notelor din cataloage sunt puse sub amenințările părinților? Este diferență de la cer la pământ între notele din cataloage și notele obținute de elevi la examene în condițiile în care pentru materiile de examen se fac meditații la greu.
Nu exagerați. Până la urmă de ce jucați jocul părinților, stați verticali și impuneți-vă în fața lor, ca nu sunt cu nimic deasupra voastră. Nu le convine, să-și ia copiii și să plece. Cred ca aveți de lucru asupra atitudinii pe care se impune să o aveți în fața părinților care vă amenință cu telefoanele la inspectori/primarie/minister….
Nu sunt. Sunt niste utopii. Lasati ne in pace! De ce nu ne-ati intrebat inainte de a le propune?
Abia aștept să se schimbe parlamentul, guvernul, ministrul educației și poate o data cu ultimul, și directorii ăștia arhisuficienti și atotștiutori in a „de ce nu se face”!!!