Un profesor anunță că nu mai primește la ore un elev cu cerințe educaționale speciale fără un profesor de sprijin permanent, altul lipsește repetat, dar în catalog apar activități și evaluări, iar în școala apar favoritisme la orar și la distribuirea orelor suplimentare. Sunt câteva dintre cele 75 de situații-problemă incluse de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) în lista finală pentru etapa de interviu a concursului de directori și directori adjuncți.
Candidaților li se cer soluții concrete pentru probleme care țin de siguranța elevilor, incluziune, comportamentul profesorilor, birocrație, distribuirea orelor, gestionarea banilor și relația cu părinții.
Situațiile sunt formulate ca scenarii pentru concurs. Documentul nu le prezintă drept cazuri constatate în anumite școli. Lista conține enunțurile și cerințele adresate candidaților, fără răspunsuri-model.
Profesorul care refuză să mai primească la ore un elev cu CES
Una dintre situațiile propuse pune candidatul în fața unui refuz al unui profesor, în condițiile în care școala nu are postul de sprijin solicitat:
„Un profesor anunță că nu va mai primi la ore un elev cu CES până când școala nu îi pune la dispoziție un profesor de sprijin permanent.”
Cerința este: „Postul solicitat nu există în încadrare. Ce măsuri manageriale și educaționale adoptați?”
Tot în zona incluziunii, situația 63 descrie presiunea pentru excluderea unui elev și refuzul familiei de a accepta sprijinul propus:
„Un elev cu cerințe educaționale speciale are episoade repetate de agresivitate și autoagresivitate. Părinții celorlalți elevi cer excluderea lui din clasă, iar familia lui refuză măsurile de sprijin propuse.”
Candidații trebuie să răspundă la întrebarea: „Cum asigurați siguranța tuturor și dreptul la educație al elevului?”
O altă situație este despre un copil cu tulburare de spectru autist, înscris la grupa mare sau în clasa pregătitoare, și o petiție a unor părinți care solicită mutarea lui la o școală specială.
„Atmosfera la aducerea și luarea copiilor de la program a devenit extrem de tensionată, iar părinții copilului cu CES se simt marginalizați și refuză să mai participe la activitățile comune.”
Cerința: „Ce intervenții concrete vă propuneți pentru rezolvarea acestei situații – problemă?”
Profesorul lipsește, dar în catalog apar activități și evaluări
O alta situație vizează verificarea activității unui cadru didactic și responsabilitatea conducerii școlii:
„Un profesor lipsește repetat de la ore, dar în catalog apar activități și evaluări consemnate pentru zilele respective.”
Candidaților li se cere să explice: „Cum verificați faptele, asigurați recuperarea activităților și stabiliți responsabilitățile și ce măsuri aplicați pentru ca profesorul să nu mai lipsească?”
Informații despre problemele financiare și familiale ale unui copil, publicate pe WhatsApp
Protejarea informațiilor despre elevi este abordată într-o situațe:
„În calitate de director, primiți o sesizare scrisă din partea unui părinte care reclamă faptul că învățătorul clasei a publicat pe grupul de WhatsApp al părinților detalii privind situația școlară și problemele financiare/familiale ale copilului său. Cadrul didactic își justifică gestul invocând nevoia de informare rapidă și transparență a colectivului.”
Cerința îi pune pe candidați să explice atât protejarea copilului, cât și măsurile care pot viza cadrul didactic:
„Ce măsuri luați pentru protejarea elevului și ce sancțiuni/măsuri administrative riscă cadrul didactic?”
Mai apare și cazul unui document intern cu informații medicale despre un elev, ajuns pe grupul de comunicare al părinților. Candidații sunt întrebați cum limitează consecințele, cum identifică circuitul documentului și cum previn incidente similare.
Elevi jigniți de profesori și teama de a contesta notele
O alta situație este despre comportamente ale profesorilor care afectează relația cu elevii:
„Unii elevi raportează comentarii jignitoare ale profesorilor privind aspectul fizic sau vestimentația lor, tratament privilegiat al elevilor cu note bune, teama de repercusiuni în cazul în care doresc să conteste notele sau ezitarea de a cere explicații suplimentare la ore pentru a evita să fie ridiculizați.”
Întrebarea pentru candidați este: „Ce măsuri concrete ați întreprinde pentru a asigura un climat școlar bazat pe respect, încurajarea elevilor și pe tratament echitabil?”
Profesorii completează aceleași date electronic și pe hârtie
Birocrația și timpul luat din activitatea cu elevii sunt teme distincte în listă.
Scenariul pornește de la solicitarea repetată a unor informații care există deja în documentele școlii:
„În anumite situații, aceleași date sunt completate și transmise atât în format electronic, cât și pe hârtie. Profesorii semnalează timpul consumat cu aceste operațiuni repetitive.”
Candidații trebuie să propună măsuri: „Ce măsuri concrete ați adopta pentru a reduce repetarea colectării și completării acelorași informații, asigurând în același timp respectarea cerințelor de evidență și raportare?”
Se pune în discuție activitatea învățătorilor și diriginților care colectează, verifică și centralizează documentele pentru burse, într-o școală cu personal insuficient la secretariat:
„Aceștia declară că nu mai au suficient timp pentru activitățile cu elevii. Unitatea nu poate angaja personal suplimentar în acest an școlar.”
Cerința vizează reorganizarea acestor activități și „protejarea timpului pentru procesul educativ”.
Favoritisme la orar și la distribuirea orelor suplimentare
O alta situație privește o sesizare anonimă despre tratamentul preferențial al unor profesori:
„Primiți o sesizare anonimă conform căreia anumite cadre didactice sunt favorizate la alcătuirea orarului și la distribuirea orelor suplimentare.”
Candidații trebuie să explice: „Cum verificați aspectele concrete și asigurați transparența deciziilor?”
Distribuirea responsabilităților apare și la alt punct: un număr restrâns de profesori îndeplinește majoritatea sarcinilor din comisii și proiecte și semnalează suprasolicitare, în timp ce alți colegi se implică puțin. Cerința vizează o repartizare mai echitabilă, fără afectarea activității școlii.
Reducerea normelor, bani insuficienți și documente nepredate de fostul director
Lista include și situații care testează gestionarea personalului și a resurselor:
- La punctele 58 și 59, candidații trebuie să identifice profesorii afectați de reducerea numărului de ore la Fizică și Biologie, în funcție de situațiile de încadrare prezentate.
- La punctul 56, jumătate dintre cele 30 de calculatoare ale laboratorului de informatică sunt nefuncționale, iar bugetul de la „Bunuri și servicii” este deja angajat până la finalul anului.
- La punctul 65, contabilul refuză să avizeze o cheltuială urgentă solicitată de director, din lipsa documentelor justificative.
- La punctul 66, fostul director întârzie predarea registrelor, a parolelor și a documentelor financiare.
- La punctul 73, inventarul arată lipsa unor bunuri care figurează simultan în două fișe de gestiune.
Documentul mai cuprinde teme privind absenteismul, abandonul școlar, rezultatele slabe la examene, segregarea, sprijinul emoțional pentru elevi, participarea la „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, precum și rolul real al consiliului elevilor în deciziile școlii.
DOCUMENT Lista finală cu situațiile – problemă pentru etapa de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, propuse la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului București
Cum se desfășoară interviul la concursul de directori 2026
Interviul de la concursul de directori durează 45 de minute și cuprinde trei secțiuni: prezentarea proiectului planului managerial, rezolvarea unei situații-problemă propuse de comisia de evaluare și demonstrarea competențelor digitale, potrivit procedurii operaționale nr. 516/SI/07.10.2026, document obținut de Edupedu.ro.
Conform procedurii, interviul este împărțit în 3 secțiuni:
Art. 12 – „Durata probei de interviu este de 45 de minute pentru fiecare candidat, structurată astfel:
a) secțiunea I – pentru susținerea prezentării candidatului și a proiectului planului managerial – maximum 20 de minute;
b) secțiunea a II-a – pentru pregătirea și prezentarea modalității de rezolvare a situației-problemă – maximum 15 minute;
c) secțiunea a III-a – pentru rezolvarea sarcinii de lucru repartizată pentru evaluarea competențelor digitale – maximum 10 minute.”
Comisia națională va transmite inspectoratelor școlare o listă parțială cu situații-problemă
În procedură este menționat că, până la data de 30 octombrie, comisia națională va transmite inspectoratelor şcolare o listă parțială cu situații-problemă:
Art. 3 – „(1) Pentru evaluarea abilităților de soluționare a unor situații-problemă, până la data de 30 octombrie 2026 comisia națională va transmite inspectoratelor şcolare o listă parțială cu astfel de situații.”
Ce se întâmplă în ziua când are loc interviul
În ziua interviului, comisia de evaluare se întruneşte cu aproximativ o oră înainte de începerea probei și selectează 3-4 teme generale, le particularizează în situații-problemă specifice respectivei unități de învățământ și le redactează pe bilete distincte pe care le numerotează:
Art. 11 – „În ziua în care este programată proba de interviu pentru ocuparea funcțiilor de conducere dintro unitate de învățământ, comisia de evaluare a probei de interviu se întruneşte cu aproximativ o oră înainte de începerea probei şi, în plenul ei, desfăşoară următoarele activități:
a) selectează, din lista elaborată de comisia de organizare, 3-4 teme generale, le particularizează în situații-problemă specifice respectivei unități de învățământ și le redactează pe bilete distincte pe care le numerotează; în situația în care pentru aceeaşi unitate de învățământ au optat candidați pentru ocuparea şi a funcției de director şi a celei de director adjunct, numărul numărul situațiilor problemă/biletelor elaborate de comisia de evaluare a probei de interviu va fi de cel puțin 4;”
Ce au de făcut candidații pentru funcția de director
Art. 14 – „(5) Pentru evaluarea abilităților de soluționare a unor situații-problemă, primul candidat extrage un bilet din cele 3-4 redactate de comisie şi are la dispoziție maximum 15 minute pentru a răspunde inclusiv întrebărilor adresate de comisie.
(6) Toți candidații care optează pentru aceeaşi funcție din cadrul aceleiaşi unități de învățământ vor soluționa aceeaşi situație-problemă (conform cerinței din biletul extras de primul candidat, conform ordinii alfabetice) şi vor avea repartizate aceleaşi sarcini de lucru pentru evaluarea competențelor digitale.”
Ce prevede metodologia-cadru în privința probei de interviu:
Art. 22 (1) Proba de interviu are următoarele etape:
a) evaluarea administrativă a proiectului planului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează, pe baza grilei de evaluare prevăzute la anexa nr. 6 la prezenta metodologie.
Proiectul planului managerial va avea maximum 15 pagini format A4. Evaluarea acestuia se realizează în plenul comisiei, la sediul centrului de evaluare a interviului stabilit de comisia județeană, în intervalul prevăzut în calendarul de desfășurare a concursului. În cazul unităților de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale sau cu secții de predare în limbile minorităților naționale, proiectul planului managerial trebuie să includă și măsuri concrete privind organizarea, susținerea și dezvoltarea învățământului în limba maternă. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7.
Proba este eliminatorie, iar nota obținută nu se include în media finală.
b) evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii proiectului planului managerial, pe baza grilei de evaluare prevăzute la anexa nr. 7 la prezenta metodologie.
Interviul are durata de cel mult 45 de minute pentru fiecare candidat, care este evaluat prin note de la 0 la 10 de către fiecare membru al comisiei, nota finală fiind media aritmetică a notelor acordate de către cei cinci membri ai comisiei de evaluare.
Contestațiile la interviu și calculul notei finale
(2) Notele se înregistrează în borderoul de notare, conform anexei nr. 8 la prezenta metodologie. Nu se admit diferențe mai mari de trei puncte între notele oricăror doi evaluatori.
(3) În cazul diferențelor mai mari de trei puncte între oricare două note, președintele comisiei are obligația să medieze divergențele de punctaj între evaluatori.
(4) În urma medierii, evaluatorii pot acorda alte note decât cele inițiale și se întocmește un nou borderou de notare, în care evaluatorii își motivează, în scris, nota acordată.
(5) În cazul în care, în urma medierii, există diferențe de notare mai mari de trei puncte, se calculează media aritmetică a notelor acordate după mediere, iar dacă diferența între media obținută și una sau mai multe dintre notele acordate este mai mare de două puncte, nota sau notele respective se elimină din calculul mediei și se calculează media din notele rămase.
Art. 24 (1) Punctajele obținute la proba de interviu se afișează la sediul și pe site-ul inspectoratului școlar/unității de învățământ pentru care s-a desfășurat proba, după caz, după încheierea probei respective, în aceeași zi.
Rezultatul probei de evaluare a interviului se poate contesta în termen de maximum 24 de ore de la afișarea rezultatului. În vederea soluționării contestațiilor, copii ale înregistrărilor audio-video se predau de către președintele comisiei de evaluare a interviului către președintele comisiei de organizare a concursului.
(2) Soluționarea contestațiilor se realizează la nivelul comisiilor constituite în alt județ decât cel în care are loc proba de interviu, conform repartizării realizate de comisia națională de monitorizare și coordonare a concursului.
(3) Transmiterea înregistrărilor audio-video este asigurată de președintele comisiei de organizare a concursului.
(4) Punctajul acordat de comisia de soluționare a contestațiilor este definitiv și poate fi atacat numai la instanța de contencios administrativ competentă.
Art. 25 Nota finală a candidatului se obține prin formula: N = (N_s + P_i)/2, unde:
N_s = nota obținută la proba scrisă;
P_i = punctajul obținut la proba de interviu;
N = nota finală obținută la concurs, cu două zecimale, fără rotunjire.
Calendarul concursului de directori 2026
Proba scrisă a avut loc pe 20 octombrie, cu afișarea rezultatelor în aceeași zi; contestațiile se depun în 20, 21 octombrie, iar rezultatele finale se afișează pe 22 octombrie.
Proiectele planurilor manageriale ale candidaților care au promovat cele două probe anterioare sunt transmise președinților comisiilor de interviu în perioada 21, 23 octombrie.
Evaluarea administrativă a acestor proiecte se desfășoară în perioada 21 octombrie, 4 noiembrie, cu contestații în perioada 23 octombrie, 5 noiembrie și soluționarea lor până pe 9 noiembrie.
Rezultatele finale ale evaluării administrative a proiectelor se afișează pe 10 noiembrie, dată la care se stabilește și dreptul candidaților de a susține a doua etapă a interviului.
Programarea propriu-zisă a interviurilor se face pe 10, 11 noiembrie, iar probele de interviu se desfășoară în perioada 12, 27 noiembrie. Contestațiile la proba de interviu se depun în perioada 12 noiembrie, 2 decembrie, iar soluționarea lor are loc până pe 7 decembrie.
Rezultatele finale ale concursului se afișează pe 9 decembrie.
Pe 10 decembrie, candidații declarați admiși la mai multe funcții pentru care au optat își exprimă opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor finale în consiliul de administrație al inspectoratului școlar are loc pe 11 decembrie, iar deciziile de numire se emit și se comunică până pe 16 decembrie 2026, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Foto: © Opolja | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
