Învățarea elevilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat este dominată de „șabloane și teste de antrenament”, iar introducerea standardelor naționale de evaluare ar trebui să schimbe accentul de pe memorarea tiparelor pe învățarea reală, a declarat Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, la Euronews România pe 25 iunie.
Suntem într-o zonă a șabloanelor și a testelor de antrenament îngrozitor de nelalocul ei
„Ceea ce se testează contează foarte mult și există această ghidare a învățării prin testare, care la noi a ajuns mult prea departe. Suntem într-o zonă a șabloanelor și a testelor de antrenament, îngrozitor de nelalocul ei”, a declarat Cristescu.
„Unul dintre lucrurile care trebuie făcute este să încep să evaluez și altfel. Să încep să pun în valoare și alte tipuri de evaluare, explicând și câștigurile acestora.
Trebuie să trecem și la acești itemi de transfer, care necesită o altfel de abordare a predării și o altfel de abordare a evaluării. Și nu mă refer aici la evaluarea de tip Bacalaureat sau Evaluare Națională. Mă refer la evaluarea zilnică”, a spus Cristescu
„S-a văzut la ultimul TIMSS, unde elevii români, atât la clasa a IV-a, cât și la clasa a VIII-a, au performat mult mai bine la matematică”, a afirmat directorul CNCE.
Exemplul unui item care testează înțelegerea, nu memorarea formulei
Pentru a ilustra schimbarea de abordare, Bogdan Cristescu a oferit exemplul unui exercițiu introdus la evaluarea de clasa a VI-a.
Elevii au trebuit să reprezinte grafic masa și volumul a trei bucăți de piatră pentru a stabili dacă provin din aceeași rocă, folosind ideea de proporționalitate.
„Eu nu mai testam dacă elevul știe formula, ci testam dacă el înțelege ce înseamnă formula”, a concluzionat directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.
Redăm din declarațiile directorului Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu
Moderatoare: Două lucruri apar aici. Temerea profesorilor că acesta poate deveni un instrument de măsurare a activității lor și de îngrădire a libertății. Am auzit și această teză. Le îngrădește libertatea de predare sau, mai degrabă, le oferă mai multă libertate?
Bogdan Cristescu: Un standard este un act normativ, iar programa școlară este un act normativ. Programa nu le-a îngrădit libertatea. Este clar că există această temere, uneori creată din neștiință sau dintr-o lipsă de comunicare, pentru că și noi am fi putut să facem lucrul acesta mai bine.
Dar, așa cum am spus și la început, este clar că profesorul este cel care își dă seama de realitatea clasei lui. Și uitați-vă, existența unor descriptori, care joacă un rol de standard la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a permis foarte clar ca evaluarea la aceste testări naționale să fie făcută chiar de profesorul clasei. Deci nu i se îngrădește cu nimic libertatea, ci, dimpotrivă, îi crește importanța și îi este pus cu adevărat în valoare rolul.
Aș vrea să completez, legat de aceste standarde, văd cel puțin trei lucruri mai importante decât standardizarea testării.
În primul rând, faptul că mi se va ghida predarea. Profesorul știe care este scopul lui, care este învățarea, descrisă în cuvinte simple, la care trebuie să ajungă.
În al doilea rând, foarte important pentru mine este feedback-ul. Pentru profesor, acum, să creezi feedback pentru fiecare elev poate fi dificil, la o clasă cu 20 sau aproape 30 de copii.
Pe când acum, având acești descriptori, el pur și simplu ia fraza de acolo și îi spune părintelui: „Uite despre ce este vorba”, așa cum se întâmplă și la PISA.
Și un al treilea lucru, extrem de important este comparabilitatea.
Ceea ce încerc eu să spun este că această comparabilitate este foarte importantă. Dacă eu, ca angajator european, primesc doi oameni cu aceeași diplomă, mă întreb: care a fost curricula? Ce ați învățat voi acolo unde ați învățat?
Și dacă amândoi arată că au învățat același lucru, următoarea întrebare este: „OK. Cât din ce ați învățat voi știți și puteți face?” Iar asta nu se poate face decât aplicând aceeași măsurătoare.
Moderator: Cum facem să predăm astfel încât elevii să reușească să vadă matematica aplicată în viața de zi cu zi?
Bogdan Cristescu: Știți, există un echilibru și cred că este vorba despre un cumul de abordări. Revin la profesorul tânăr care eram odată și mă trezeam că foarte des citeam eu problema și o puneam în ecuații, din dorința de a face mai multe cu elevii.
Nu cred că puteam fi blamat pentru asta, dar mi-am dat seama că este o greșeală în învățarea lor, pentru că, în realitate, trebuie să îl lași pe elev să își pună întrebările și să descopere datele esențiale, ca să ajungă acolo unde ne dorim.
Părerea mea este că putem face asta în mai multe feluri.
Pe de o parte, ceea ce se testează contează foarte mult și există această ghidare a învățării prin testare, care la noi a ajuns mult prea departe. Suntem într-o zonă a șabloanelor și a testelor de antrenament îngrozitor de nelalocul ei.
Unul dintre lucrurile care trebuie făcute este să încep să evaluez și altfel. Să încep să pun în valoare și alte tipuri de evaluare, explicând și câștigurile acestora.
Pentru asta am început să introducem și să schimbăm, pas cu pas, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care i-au familiarizat pe elevii români cu itemii în context. S-a văzut la ultimul TIMSS, unde elevii români, atât la clasa a IV-a, cât și la clasa a VIII-a, au performat mult mai bine la matematică.
Dar, încet-încet, trebuie să trecem și la acești itemi de transfer, care necesită o altfel de abordare a predării și o altfel de abordare a evaluării. Și nu mă refer aici la evaluarea de tip Bacalaureat sau Evaluare Națională. Mă refer la evaluarea zilnică, unde chiar trebuie să ai timp să descoperi.
Dau un exemplu, apropo de învățare. Am făcut școala de șoferi pe un Matiz roșu. Asta nu înseamnă că numai asta pot conduce. Probabil că mi-ar fi mult mai ușor și mai familiar să conduc mașina mea de zi cu zi, dar asta nu înseamnă că nu sunt capabil să conduc și altceva.
Din punctul nostru de vedere, introducerea standardelor de evaluare va ajuta tocmai prin ghidarea felului în care se învață și a felului în care se predă, punând mereu în valoare scopul învățării. Iar dacă ne uităm în toate programele școlare, competența aceasta de nivel înalt, de transfer și de modelare, o găsim peste tot.
Moderator: Cum schimbăm evaluarea, atunci? Ați menționat mai devreme că ar trebui să schimbăm evaluarea. Cum ar arăta evaluarea? Un exemplu practic, ca să înțeleagă toată lumea, dacă reușim: un item standardizat pentru Evaluarea Națională, pentru copii și pentru părinții care se uită acum și cunosc doar aceste șabloane despre care vorbeam.
Bogdan Cristescu: Pentru un părinte care se uită acum la doi itemi, părerea mea este că va fi foarte greu să își dea seama care este standardizat și care nu. Pentru că doi itemi arată la fel.
Standardizarea este ceea ce se află în spatele itemului și anume dacă a fost pilotat, dacă știm exact ce informații măsoară și pentru ce tip de copii. Asta înseamnă standardizarea itemului.
Tot ceea ce este în spatele acelui item, toată informația pe care o poartă, pe care noi am pilotat-o sau testat-o în altă parte.
De aceea itemii de la PISA sunt secreți. Când sunt făcuți publici, nu mai sunt folosiți. Pentru că, cu cât itemul este mai familiar, cu atât nivelul lui de discriminare scade, nivelul lui de dificultate scade și așa mai departe.
Și atunci, pentru un părinte care se uită la doi itemi, mi-e tare greu să cred că își va da seama care este standardizat și care nu.
Dacă ne punem problema unor itemi care să testeze mai mult competența aceasta de transfer, care va fi extrem de importantă în tot ceea ce va urma, pentru că nu mai învățăm ceva ce ni se va întâmpla peste zece ani, ci trăim într-o altă societate, vă dau un exemplu pe care îl promovez des, deși nu este unul de matematică în mod direct.
La evaluarea de clasa a VI-a de anul acesta am dat un item de tipul următor. Ar trebui să știm că orice mărimi proporționale, de exemplu prețul în funcție de numărul de kilograme cumpărate, sunt reprezentate pe un grafic prin aceeași dreaptă. Asta este ideea de proporționalitate.
Și atunci, la unul dintre itemii de la clasa a VI-a am întrebat cum ar trebui un elev să reprezinte grafic masa și volumul a trei bucăți de piatră, ca să își dea seama dacă provin din aceeași rocă.
A fi din aceeași rocă însemna să aibă aceeași densitate, adică să existe proporționalitatea. Întrebarea era cum ar trebui să reprezinte masa și volumul pe cele două axe, astfel încât să poată observa dacă există acest coeficient de proporționalitate.
Ce arăta asta? Că eu nu mai testam dacă elevul știe formula, ci testam dacă el înțelege ce înseamnă formula.
Moderator: Două probleme pe care le văd aici și trebuie să spun, una este că nu mai putem să medităm copiii dacă testăm așa.
Bogdan Cristescu: Putem să medităm pentru învățare, nu mai putem să medităm pentru teste de antrenament.
Informații de context despre standardele naționale de evaluare
Pilotarea standardelor de evaluare și notare pentru ciclurile primar și gimnazial se va face în 75 de școli în perioada martie-mai 2026. Pilotarea va fi realizată pentru toate disciplinele de trunchi comun din învățământul primar și gimnazial. După pilotare, standardele vor fi puse în transparență, urmând să se aplice din septembrie 2026 pentru clasele I-IX, potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro.
Pilotarea nu presupune controale sau evaluări ale profesorilor, a precizat ministerul.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, declara pe 5 noiembrie 2025 că probabil anul viitor în iunie „vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătire a profesorilor, pentru primar și gimnaziu. Tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal”.
- Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii învățământului preuniversitar.
Bogdan Cristescu a explicat că aceste standarde descriu niveluri de performanță – de exemplu, nivel avansat. „În secunda în care noi spunem ca la nivelul avansat, care este un nivel corespondent, dacă vreți, unei plaje orare 9-10, elevul trebuie să facă cutare, cutare, cutare, și pentru ele, un descriptor de performanță este consolidat sau avansat, ne dăm seama când apare nota 10 și când apare nota 9”, a precizat acesta.
Daniel David a precizat că după adoptarea noilor standarde se va putea relua „problematizarea Evaluării Naționale”: „Vei putea lua în calcul și portofoliul pe note, pe medii, pe diverse discipline, fiindcă vom avea acele standarde”.
Bogdan Cristescu a declarat că admiterea la liceu ar putea să nu se mai facă strict pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională dacă elevii vor fi evaluați pe baza noilor standarde de evaluare.
- „În mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclu al copiilor să conteze la admitere”, a mai precizat acesta.