Punctele de vedere pe care le au, în prezent, fizicienii cu privire la mecanica cuantică și modul cum se reflectă aceasta în actualitate diferă profund, la 100 de ani de când s-au impus teoriile care stau la baza acestui domeniu de cercetare, cu implicații majore în știință, tehnologie sau medicină, arată revista Nature. Aceasta este concluzia publicației de știință în urma unui sondaj în rândul fizicienilor care au participat la cercetări recente în domeniu.
Sursa citată a plecat, în analiza sa, de la două opinii opuse exprimate la un eveniment din iunie, menit să marcheze „100 de ani de mecanică cuantică”. Acolo, fizicianul Anton Zeilinger de la Universitatea din Viena a spus că „nu există o lume cuantică”, stările cuantice descriu informație, nu o realitate. „Nu sunt de acord”, a răspuns Alain Aspect, fizician la Universitatea Paris-Saclay, laureat Nobel în 2022 pentru studiile sale în domeniu.
- Drept urmare, Nature a apelat la „cel mai mare sondaj realizat vreodată pe această temă”. A transmis întrebări unui număr de 15.000 de cercetători care au abordat teme legate de fizică cuantică în lucrări recente. A colectat peste 1.100 de răspunsuri, care au indicat „variații chiar și în înțelegerea aspectelor fundamentale ale experimentelor cuantice”.
Asfel, în cadrul răspunsurilor au existat diferențe majore în privința explicațiilor preferate pentru teoria cuantică, cel mai puternic fiind susținută „interpretarea de la Copenhaga” (36% dintre respondenți), însă și aceea nu este susținută cu un grad ridicat de încredere decât de jumătate dintre adepții ei.
Totodată, punctele de vedere au variat mult în ceea ce privește caracterul „real” al funcției de undă, ce descrie matematic starea cuantică a unui obiect. 36% dintre respondenți au apreciat că aceasta reprezintă ceva real, 47% – că este doar un instrument util, iar 8% – că este ceva ce descrie credințe subiective legate de rezultatele unor experimente.
- Nu în ultimul rând, există o divizare clară a punctelor de vedere în ceea ce privește existența sau inexistența unei delimitări clare între „lumea cuantică” și „lumea clasică”: 45% au spus că există, 45% – că nu există, iar 10% – că nu sunt siguri.
Nature îl citează pe Renato Renner, fizician de la ETH Zurich, potrivit căruia toate acestea înseamnă că mulți cercetători din domeniul teoriei cuantice pur și simplu o folosesc fără să se preocupe prea mult cu privire la ceea ce înseamnă ea, după modelul „taci și calculează”. Lucru care nu este rău, adaugă el, căci altfel nu ar exista calculatoare cuantice.
Foto: © ProductionPerig | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.