Ministrul Educației Daniel David a explicat pentru prima oară la ce se referă când vorbește despre „paradigmă”, sintagmă des folosită de ministru în discursurile sale publice: „Eu când spun paradigmă, pentru cei care se uită la noi, înțeleg lucruri esențiale”, a spus David în podcastul Salvați Copiii, din data 7 noiembrie.
Ministrul Daniel David a explicat pentru prima oară la ce se referă când vorbește despre paradigmă: „Eu când spun paradigmă, pentru cei care se uită la noi, înțeleg lucruri esențiale, adică ce conținuturi predăm, cu ce metode, cum arată manualele, cum conceptualizăm pentru profesori timpul de lucru, cum facem evaluările, toate astea sunt lucruri cheie, lucruri fundamentale”, a spus David.
Daniel David a vorbit despre „schimbarea paradigmelor vechi din Educație” în aproape toate interviurile și discursurile publice din ultimele 5 luni, fără să menționeze vreodată concret la ce anume se referă: ce să fie schimbat și mai ales cum, în ce condiții.
Cele mai multe referințe privind schimbarea de paradigmă apar în raportul de diagnoză QX al ministrului David privind sistemul de educație.
„Problemele teoretice sau practice pot fi deja definite/existente sau descoperite/inventate; descoperirea și punerea de noi probleme relevante sunt demersuri științifice creative, care favorizează nu doar dezvoltări incrementale în cadrul unei paradigme, dar și schimbări paradigmatice/disruptive ale cunoașterii”, scria în raport.
În document se referă la schimbarea paradigmei privind planurile cadru de la liceu puse în dezbatere publică în acest an, la paradigmele sociale și economice ale civilizației noastre care se schimbă sau „nevoia de o schimbare paradigmatică și de mentalitate în funcționarea inspectoratelor”. Vezi mai jos în articol detalii
De altfel, nici declarația de acum nu lămurește cum ar trebui schimbate aceste „lucruri esențiale” care definesc paradigma.
Potrivit celei mai recente ediții a Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), cea din 2016 de la Editura Univers Enciclopedic, paradigmă, cu pluralul paradigme este un substantiv feminin care are următoarele sensuri: „1. Ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt. Tablou al formelor unui cuvânt, dat ca model pentru flexiunea unei părți de vorbire sau a unei clase din cadrul unei părți de vorbire. 2. (Înv.) Exemplu, model; pildă; învățătură. – Din lat. paradigma, ngr. parádigma”.
Redăm fragmentul în care ministrul Educației vorbește despre paradigmă:
Adriana Nedelea, jurnalist: De ce suferă educația, domnule David? Odată ajunsă în cabinetul dumneavoastră, ce diagnostic i-ați spune acum din interior?
Daniel David: „Nu cred că este ceva legat de o boală, adică n-aș duce în zona psihologiei clinice. Chiar dacă mă ocup cu acest lucru, cred că este pur și simplu o neadecvare ca sistem la societatea modernă. Adică trăim niște paradigme care sunt de prin anii 90, cu rădăcini chiar în perioada comunistă, în care ne-am dezvoltat și am progresat, sigur, dar am ajuns la un nivel în care în aceste paradigme nu mai putem crește și aceste paradigme nu mai sunt adecvate lumii moderne și trebuie schimbate. Eu când spun paradigmă pentru cei care se uită la noi, înțeleg lucruri esențiale. Adică ce conținuturi predăm, cu ce metode, cum arată manualele, cum conceptualizăm pentru profesori timpul de lucru, cum facem evaluările, toate astea sunt lucruri cheie, lucruri fundamentale. Ori noi avem aceste practici, nu știu, titularizarea, evaluarea națională, modul în care conceptualizează timpul de lucru și așa mai departe, de ani și ani și ani”.
Câteva date cronologice privind declarațiile ministrului despre „schimbarea paradigmei”:
- 27 mai 2025- Raportul QX de diagnostic al educației și cercetării din România: 7 referințe la paradigmă:
1. „Problemele teoretice sau practice pot fi deja definite/existente sau descoperite/inventate; descoperirea și punerea de noi probleme relevante sunt demersuri științifice creative, care favorizează nu doar dezvoltări incrementale în cadrul unei paradigme, dar și schimbări paradigmatice/disruptive ale cunoașterii”
2. „Competențele adulților trebuie să accentueze competențe socio-umane relevante (A), (1) contextualizând astfel STEM ca STEAM – etic/legal, social, economic/antreprenorial și politic și (2) asigurând capacitatea de a face față provocărilor actuale când paradigmele sociale și economice ale civilizației noastre se schimbă” ( https://education.ec.europa.eu/education-levels/higher-education/relevant-and-high-quality-highereducation)”.
3. „Indiferent de misiunea aleasă, mă aștept însă la o asumare transversală a unei platforme umaniste, care să protejeze libertatea academică și autonomia universitară, dar și să stimuleze domeniile socioumane (incluzând arts) relevante pentru reașezările paradigmatice social-politice de astăzi, inclusiv integrarea cu STEM în STEAM, pentru a ne asigura că noile tehnologii sunt dezvoltate cu atenție la etică (la siguranță și la evitarea polarizărilor sociale prin accesibilitatea lor) și la acceptabilitatea socială (care trebuie să protejeze liberul arbitru și deciziile personale)”.
4. „La nivelul învățământului liceal, există o întârziere de peste două decenii, de aceea reforma aici trebuie să devină o prioritate; planurile cadru au fost deja puse în dezbatere publică, așadar, următoarele etape – programe/manuale/formarea profesorilor – pot fi
implementate, astfel încât anul școlar 2026/2027 să înceapă cu o nouă paradigmă
curriculară la nivel de liceu”.
5. „Redenumirea „Inspectoratului” în „Direcție” este justificată prin noua structură, dar și prin mesajul că este nevoie de o schimbare paradigmatică și de mentalitate în funcționarea acesteia. ARACIP ar trebui să funcționeze în logica ARACIS, fără birourile județene ARACIP preconizate”.
- 7 iulie 2025, în contextul măsurilor fiscal-bugetare proaspăt anunțate – „În toată această situație gravă, avem acum șansa ca și în educație să schimbăm o paradigmă educațională pe alocuri greșită și să construim una mai sănătoasă! Într-adevăr, Premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat și de mine pentru acest mandat la educație-cercetare. Dar dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite!„, a spus ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un comunicat de presă publicat de minister.
- 24 septembrie 2025 – „Nu mai putem continua în vechile paradigme” – a transmis ministrul educației și cercetării, Daniel David, la conferința „Cred în România: încrederea, resursa de care depinde viitorul nostru”. El nu a definit explicit la ce paradigme se referă:„Vedem și luminile – sunt profesori dedicați, sunt olimpici, sunt oameni ai educației de succes -, dar nu putem avea un sistem public care să producă spre 50% analfabetism funcțional și să spunem că preferăm să privim doar partea pozitivă. Ambele părți trebuie privite realist. Este clar că avem nevoie de o schimbare de paradigme. S-a atins o limită maximă de admisibilitate, nu mai putem face dezvoltări în vechile paradigme.”
- 3 octombrie 2025 – „Conferința Națională de Cercetare în Educație – Pași către Viitor: Perspective pentru Educație și Cercetare Educațională”, organizată la Brașov (Universitatea Transilvania) de către Asociația Română de Cercetare în Educație:
„Printre cele mai importante teme asupra cărora ne vom concentra în această perioadă, se regăsesc trei foarte importate pentru sistemul de educație. Astfel, este vorba despre pregătirea celor două metodologii dedicate concursurilor pentru directori și selecției inspectorilor – ambele de elaborat pe termen scurt-mediu, pentru a fi implementate în prima parte a anului 2026, astfel încât noul an școlar 2026-2027 să înceapă cu consursurile/selecțiile deja încheiate -, dar și despre impactul măsurilor fiscal-bugetare și modalitățile de ajustare în noul an. Am apreciat participarea în număr mare și implicarea constructivă, pentru a co-crea un sistem de educație în paradigmele moderne ale secolului XXI.”
- 5 octombrie 2025 – Daniel David, mesaj politic de Ziua Internațională a Profesorului: „2025 este cel mai periculos an pentru țară după Revoluție” / Ministrul vorbește din nou despre un „pact pentru deceniul educației”, după ce a impus comasări și tăieri sub pretextul salvării salariilor