Daniel David: PNL și USR au câștigat la limită, însă le spun să fie atenți: Trebuie să acopere zona de pensionari și de sărăcie, nimeni nu trebuie lăsat în urmă

2.388 de vizualizări
Daniel David / Foto: Digi24.ro
„PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR”, spune psihologul Daniel David. Într-o analiză pentru Edupedu.ro a rezultatelor din alegerile parlamentare, David a declarat că ele „arată fotografia României” care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: „o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR”.

Autor al monografiei “Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor” și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David a precizat că „uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului”.

Rep: Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare vin cu o serie de surprize: cea mai mare este intrarea în Parlament complet pe sub radarul analizelor sociologice a partidului AUR, apoi un absenteism istoric, un PSD la PSD – 29%, PNL – 25% și USR la 15%. Cum comentați aceste rezultate, ce fotografie a României arată ele?

Daniel David: Arată fotografia României de care tot vorbesc de câțiva ani buni, și anume a României care se află în lupta dintre cele 2 paradigme: o paradigmă a modernității – care este reprezentată de PNL și USR -, și o paradigmă care încă se definește în zona de tradiționalism, în care se regăsesc PSD și AUR. Eu mereu am spus că bătălia este foarte strânsă și că va domina modernitatea, dar nu cu mult. Poporul hotărăște, până la urmă, în ce direcție merge și ce vrea să facă. Așa că pentru mine nu a fost o mare surpriză.

Sigur că mi-ar fi plăcut ca cei care au vorbit despre modernizarea României să aibă câteva mesaje mai deschise: nu trebuie să uiți că atunci când modernizezi România nu trebuie să rămână nimeni în urmă. Trebuie să ai un mesaj și pentru seniori, și pentru cei săraci, să arăți că ai o elită intelectuală în jurul tău, care îți înțelege valorile și le reflectă în societate. Or, partidele au mers foarte mult pe proprii experți, pe programele politice care au fost destul de bune, dar pentru faptul că nu au prins în zona socială nici măcar tinerii nu au ieșit la vot.

PSD s-a rebrenduit ca un partid care merge pe ideea de Românie tradițională, dar o Românie tradițională integrată în Europa. Probabil de aceea au pierdut la procente, iar zona puternic tradițională a mers către AUR.

Uitându-mă la ce se întâmplă în zona care vorbește despre modernizarea României, ea a câștigat la limită și are șansa să încerce să facă ce s-a angajat. Însă le spun să fie atenți: nimeni nu trebuie lăsat în urmă, trebuie acoperită zona de seniori și de sărăcie și să aibă zona de experți intelectuali din afara partidului. 

Rep: Care ar fi explicațiile apariției AUR în parlament, cu un scor atât de mare – 9%, fără să fie prezent masiv în spațiul public mainstream? 

Daniel David: Părerea mea este că a învățat că Facebook pentru anumite generații contează, pentru zona de diaspora contează, că oamenii nu s-au mai regăsit în mesajul marilor partide. Alegătorii AUR se regăseau în logica PSD-ului vechi, dar nu mai este în zona PSD-ului mai nou care s-a rebrenduit și în mod natural s-au adunat toate aceste categorii.

Indiferent ce guvern va fi, pentru a ține România competitivă pe harta globală reforma zero trebuie să fie în educație și partidul aflat la guvernare dacă manageriază înțelept această reformă în spirit european poate să obțină și susținerea opoziției. Nu trebuie să fie o lege a unora împotriva altora. Dacă nu se modernizează zona educației, degeaba facem lucruri în alte domenii. Legea din 2011 a fost foarte bună, dar a fost efectiv mutilată. Trebuie pornit de la arhitectura de atunci, dar a continua în logica din prezent e o greșeală foarte mare. 

Rep: Este vreo legătură între modul în care guvernul a tratat școala în pandemie – închizând-o, și apariția unui partid ca AUR cu un scor de 9%?

Daniel David: Nu, nu cred că există o legătură atât de directă. Cred că mai degrabă asta a putut să aibă un efect asupra unui scor mai scăzut la partidul aflat la guvernare. A afectat deci scorul PNL-ului. România avea nevoie de medici care să spună ce să faci, de psihologi care să spună cum să faci și de comunicatori. Ei au mers pe zona medicală și s-au trezit că de la 40% la început de an au ajuns la 20%.

Rezultatele sunt o poză a României reale. Întrebarea este de ce atât de mulți oameni nu au venit la vot. E clar că mulți de frica pandemiei, dar mulți dintre tineri ar fi susținut o Românie modernă, doar că nu s-au simțit tratați adecvat în perioada asta. 

Rep: Liderii de astăzi ai AUR a susținut anul trecut, vehement, anularea Bacalaureatului. Acum, că au intrat în Parlament, la ce să ne așteptăm?

Daniel David: Au avut revendicări transparente, să ne așteptăm că o să se bată pentru ele. Cât timp nu o să aibă majoritate nu o să poată să le și impună. Totuși, să apreciem că fac transparente lucrurile: știi clar ce vor. Ăsta e un lucru mare în politică. E o bătălie politică și măcar știi la ce să te aștepți. 

Rep: Înaintea alegerilor, politicienii aflați în campanie au discutat pe larg despre o nouă lege a educației. Acum, cu această componență politică a parlamentului, credeți că este posibilă realizarea unei noi legi a educației?

Daniel David: Este obligatorie, fiindcă legea din 2011 a fost mutilată efectiv de-a lungul anilor. Eu cred că dacă se gândește în logica faptului că sistemul educațional din România trebuie să fie bine integrat în spațiul din care facem parte, atât partidele care formează guvernul, cât și partidul mare de opoziție o să găsească multe puncte comune, fiindcă în educație nu sunt multe modele pe care le poți lua și modelele sunt vestice. Poți discuta dacă să te uiți mai degrabă în zona germană, latină șamd, de aceea dacă faci această schimbare într-o logică europeană pentru România poți atrage susținerea și a opoziției. 

Citește și:
Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală
ANALIZĂ Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la Parlamentare, cea mai scăzută prezență de la alegerile din ultimii 4 ani
LIVE Rezultate parțiale alegeri parlamentare 2020 după numărarea a peste 99,83% din voturi: PSD – 29%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 9%. Pro România nu intră în Parlament, PMP e la limită
„Surpriza” AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă
HARTĂ Rezultate alegeri parlamentare 2020: Cum și-au împărțit județele PSD, PNL, USR PLUS, UDMR și AUR
Cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă a alegerilor parlamentare: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, puțin peste 5,7 milioane


2 comments
  1. Oare de ce nu isi vede dl. David de „modernizarea” UBB ? Care, la fel ca restul universitatilor mioritice, e inexistenta in clasamentele internationale serioase.
    Nu, d-le David, conflictul nu este intre „Modernism” si „Traditionalism” ci intre „Globalism” si „Patriotism”. Sa va dau exemple de țări in care Patriotismul e la cote mult mai inalte dar care, tehnologic, se afla cu zeci de ani inaintea Romaniei ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii de clasa a VIII-a încrezători la Matematică au scoruri cu peste 100 de puncte peste medie, arată o analiză a cercetătorilor de la Universitatea București pe datele TIMSS 2019 / Fetele obțin în mod constant rezultate mai bune la matematică din 2007 încoace

Succesul la învățare la matematică și științe este diferit în funcție de gen și de încrederea de sine, fetele obținând un punctaj mai mare decât băieții, o discrepanță care nu…
Vezi articolul

Educația are „rol crucial” în combaterea populismului și extremismului și „rol critic” în alfabetizarea media în fața dezinformării – Raport OCDE / Amenințările la adresa democrației – incluse printre tendințele majore ce influențează sistemele de educație ale lumii, în 2025

Ascensiunea populismului este și amenințările la adresa democrației, cu care oamenii au avut de-a face și în trecut, sunt listate printre tendințele care vor influența educația în viitorul apropiat, alături…
Vezi articolul

Statul român a cheltuit doar 13.000 de euro în 13 ani de școală cu un elev care a terminat liceul anul acesta, echivalentul modelului de bază pentru un autoturism nou, a 10 telefoane sau a 13 metri pătrați de locuință în provincie

Statul român a cheltuit doar 62.000 de lei cu un elev care a terminat școala anul acesta, de la clasa pregătitoare până în clasa a XII-a inclusiv. Suma echivalează cu…
Vezi articolul

Sprijinul pentru elevii cu nevoi speciale, din grupuri minoritare sau defavorizate: România stă bine instituțional, dar are lipsuri majore, de la infrastructură la curriculum și formarea cadrelor didactice – studiu comparativ european

România are instituții care să o sprijine în asigurarea incluziunii și diversității în școli, dar și în combaterea discriminării, are date considerabile referitoare la elevi, iar curriculumul include, generic vorbind,…
Vezi articolul

EXCLUSIV Sondaj IRES: Guvernul și Ministerul Sănătății sunt pe ultimul loc în topul încrederii părinților în instituții cu privire la deciziile de începere a cursurilor. 80% din părinți vor să fie implicați direct în discuțiile locale

Guvernul este pe ultimul loc în clasamentul încrederii cetățenilor în instituții, atunci când vine vorba despre deciziile cu privire la desfășurarea anului școlar 2020 – 2021. Concret, 48% dintre părinții…
Vezi articolul