ANALIZĂ Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la Parlamentare, cea mai scăzută prezență de la alegerile din ultimii 4 ani

7.846 de vizualizări
Prezenta tinerilor la vot
Foto: © Alberto Mihai | Dreamstime.com
În listele permanente de la BEC sunt 4.662.066 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, iar 1.183.680 de tineri au votat în România, duminică, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central. Asta înseamnă că doar 25,39% dintre ei au ajuns să își exprime votul. Prin urmare 3.478.386 de tineri nu au venit la vot în România.

Numărul votanților tineri reprezintă 20,43% din numărul total al celor care au votat duminică în țară.

Prezenta tinerilor la vot

În diaspora au votat 83.242 de tineri, reprezentând circa o treime din totalul votanților de peste granițe.

Este cea mai slabă prezența la vot a tinerilor din țară înregistrată în ultimii 4 ani în care am avut 5 rânduri de alegeri. Prezența la Parlamentare este în mod tradițional una scăzută, dar prezența tinerilor a fost cu 6% mai mică decât la Parlamentarele din 2016.

Față de alegerile precedente, din luna septembrie, unde au fost 1,8 milioane de tineri, la acest scrutin au lipsit 620 de mii dintre ei.

Prezența tinerilor între 18-34 de ani defalcată pe sexe arată că femeile au lipsit mai mult de la vot decât bărbații, dacă ne raportăm la listele electorale permanente. Concret, au venit la vot doar 562.841 de femei, din cele 2,2 milioane înscrise pe liste. Asta înseamnă 24,79%.

Numărul alegătorilor înscriși pe listele permanente după vârstă poate fi găsit aici.

Pe grupe de vârstă, la nivel național, tinerii care nu au împlinit încă 25 de ani au lipsit în proporție de 80%: din 1.606.921 de persoane, au votat doar 443.223 (20,06%).

Și cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au „chiulit” de la vot. Dintr-un total de 3.055.145, doar 740.457 au participat la vot, adică 24,24%.

Prezenta tinerilor la vot pe judete

Pe județe, cei mai mulți tineri au votat în Capitală și județele cu orașe universitare, Iași, Cluj, Timiș, pe ultimele locuri ale listei fiind județele Brăila, Ialomița, Covasta și Tulcea.

115621București
50399Iași
50360Cluj
45922Timiș
42937Bihor
41794Dolj
39034Suceava
37658Constanța
37082Prahova
34493Argeș
33789Brașov
31412Bacău
31311Ilfov
30215Mureș
28651Dâmbovița
27767Galați
27129Sibiu
26599Maramureș
25652Olt
25432Arad
25285Neamț
24459Buzău
23338Alba
22356Gorj
21582Hunedoara
21072Botoșani
19517Vâlcea
19406Teleorman
19297Mehedinți
18976Bistrița-Năsăud
18951Harghita 
18843Satu-Mare
18662Vaslui
18471Vrancea
18368Giurgiu
16011Sălaj
15975Călărași
15532Caraș-Severin
13533Brăila
11125Ialomița
10406Covasna
9258Tulcea
Sursa date: prezența.bec.ro

Foto: © Alberto Mihai | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


4 comments
  1. Eu cu sinceritate o spun ca as fi votat, numai si pentru a iesi din casa pe seara, insa m-a oprit frica de a nu lua virusul. Mi s-au parut o extravaganta si un risc inutile raportat la miza legata de sanatate. Cu atat mai mult cu cat stau de luni de zile in casa si ma protejez si lucrez de acasa. Cum sa ma duc la alegeri, sunt nebun??

  2. Evident că tinerii nu au votat. În “era pandemiei”( Doamne ferește!) cum zice premierul, în timpul educației on line, tu vii cu alegerile live??? Cea mai mare prostie posibilă, votul fizic în pandemie. Tinerilor nu le place mișcarea, dar e foarte sigur că ar fi votat mulți on line. Este o contradicție penibilă votul fizic pentru școala on line! Nu contează cu cine at fi votat. Ar fi ieșit altceva.

    1. Online sigur ar fi iesit altceva si foarte usor;.. se pot face trigere si update-uri in baza de date la alegere pentru orice partid. Online e perfect sa iasa cine trebuie fizic e mai greu ca trebuie cu sacul :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Competențele propuse în Strategia de educație financiară: Copiii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare

Copiii din clasele a I-a și a II-a ar urma să deprindă capacitatea de a achiziționa singuri anumite lucruri. Cei cu 1-2 ani mai mari ar urma să înțeleagă diferența…
Vezi articolul

EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă

În România nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, se simte o risipă…
Vezi articolul