Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, din Braşov, are două propuneri privind corectarea lucrărilor de la examene naționale în platformă astfel încât să nu mai existe situații cu diferențe mari de note. Prima este „calibrarea corecturii pe o lucrare-test, din când în când, așa cum se întâmplă la BAC-ul internațional, unde se corectează mii, dacă nu, zeci de mii de lucrări”. A doua propunere este ca formarea evaluatorilor să aibă loc la un nivel mai mare: „Cel mai bine ar fi o întâlnire cu mii de oameni pentru că orice nod în comunicare înseamnă sincopă în comunicare”, a spus profesorul. Cătălin Ciupală a făcut aceste declarații în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.
- Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus că varianta optimă e ca evaluatorii să fie învățați cum să corecteze chiar pe baremul de la examen, în amiaza examenului.
Profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, Cătălin Ciupală propune „calibrarea corecturii pe o lucrare-test, din când în când, așa cum se întâmplă la BAC-ul internațional, unde se corectează mii, dacă nu, zeci de mii de lucrări”. Ideea vine în contextul în care la simularea examenelor naționale, multe lucrări corectate au fost punctate cu diferențe mari.
Cătălin Ciupală a explicat: „Eu știu cum se corectează la bacalaureatul internațional. La matematică, Bac-ul internațional este universal, deci gândiți-vă că peste tot în lume sunt aceleași subiecte. Sunt mii, dacă nu zeci de mii de elevi care dau Bac-ul internațional și se corectează foarte bine în felul următor: ca să nu existe diferență de corectură, din când în când, organizatorii lansează câte o lucrare-test și astfel se calibrează corectura pe lucrarea-test. Adică, dau un exemplu: dacă lucrarea-test este evaluată de către comisia respectivă cu nota 8, să zicem, și tu, profesor evaluator, o supraevaluezi sau subevaluezi, aici e o diferență foarte mare. Atunci îți apare un fel de punctuleț, un steag roșu și te atenționează că dai prea mult. Se poate face ceva similar, foarte simplu ca să se calibreze evaluarea respectivă”.
Profesorul Ciupală crede și că formarea profesorilor evaluatori trebuie să fie făcută la un nivel mai amplu, cu participarea mai tuturor celor implicați în corectură. “O opinie personală, eu cred că cel mai bine ar fi să fie direct. (n. red formarea profesorilor evaluatori pentru calibrarea corecturi pe lucrăi). Adică o întâlnire gigantică, mii de oameni ca să vadă în direct ceea ce se întâmplă. Experiența mea spune că orice nod în comunicare înseamnă sincopă în comunicare, deci s-ar putea să nu ajungă la toate informațiile la profesor. (…)
Cred că noi suntem obișnuiți ca țară, că dacă profesorii fac un curs chiar au competențe sau dacă un om are un curs, are competențe. Nu e așa. De foarte multe ori aud de la Minister că profesorii au făcut cursurile, CRED, au făcut cursuri de evaluare.… A face un curs nu este garanția calității, la fel cum eu, dacă fac o facultate de inginerie sau de orice facultate, nu voi fi un bun inginer decât o anumită perioadă de timp. Și dacă cineva mă testează într-un mod serios. Ce aș vrea să vă spun este că ar trebui să se pună atât de mult accentul pe profesorii care fac cursuri de evaluare, etc, pentru că face un curs, nu este garanția calității, dar mă rog, e să fiu un pic sarcastic, este în tradiția noastră să bifăm cursuri”.
De aceeași părere este și Laura Felea, profesoară MERITO 2022 de Istorie la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” şi directoarea Palatului Copiilor Tulcea: “Cred că este nevoie de o pregătire înainte de examenul de Bacalaureat, și o pregătire cu toții, pentru că, așa cum spunea Cătălin, mesajul se diluează, de la primul până la ultimul, unde sunt nodurile acelea, foarte frumos spus, în comunicare, se va dilua din mesaj. O pregătire a tuturor colegilor care vor merge să corecteze la vară pentru a înțelege că trebuie să puncteze acolo unde viziunea copilului corectă, poate nu e identică cu a noastră. Deci ce putem face? Prin primul rând, cred că în momentul acesta trebuie să facem o formare a profesorilor serioasă. Într-adevăr, mersul la un curs nu ne garantează niște competențe, iar cu riscul de a fi puțin rea, în ultimii ani, de când o parte din cursuri se fac în online, este din nou și mai greu, pentru că colegii sunt sau nu sunt acolo. În spatele camerelor suntem sau nu suntem și hai să nu ne ascundem după deget: Jumătate dintre ei nu sunt sau poate mai puțin de jumătate și sunt eu sceptică”.
Informații de context
Sorin Ion, Secretar de stat în Ministerul Educației, a spus recent în conferința de presă de pe 25 martie, că „au existat diferențe de notare la partea de grilă, nu semnificativ numeric, dar suficiente cât să conteze. Varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma în ziua examenului inspectorii școlari de specialitate direct cu CNPEE, urmând ca, în cascadă, aceștia să formeze evaluatorii”.
Sorin Ion a precizat că „imediat după ce se publică baremele și subiectele, se vor face sesiuni de instruire ale evaluatorilor pe subiectul respectiv, cum abordăm fiecare subiect, astfel încât diferențele să fie minime.”
Tot Sorin Ion a spus despre diferențele mari de punctaje că la corectarea unor lucrări la simulări că “vom merge către acel profesor să-l formăm, nu “să-i tăiem capul” și că Ministerul Educației face liste cu acești profesori pentru a le îmbunătăți competențele de evaluator.
Amintim, profesorul Liviu Papadima a cerut un corp profesionist de profesori evaluatori pentru BAC și Evaluarea Națională. De altfel și directorul Liceului Jean Louis Calderon din Timișoara a spus că e nevoie ca selecția evaluatorilor de la BAC să fie mai eficientă și cu expertiză pentru examene naționale.
Ion Ionici, directorul Liceului Jean Louis Calderon din Timișoara, a semnalat, pe pagina de socializare, că sunt diferențe mari între notele date de profesorii care au evaluat lucrarea unui elev de la simularea examenului pentru BAC 2024. Concret, o lucrarea evaluată de 4 cadre didactice a fost astfel notată: „7,60, 4,60, 4,80 și 7,10”, a scris directorul.
Diferențe au fost semnalate și la simularea pentru Evaluarea Națională 2024. Iulius Timar, director Colegiul Național Onisifor, a declarat pentru Antena 3 CNN, în legătură cu evaluarea digitalizată a lucrărilor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, că aplicația trebuie îmbunătățită: „Măcar pe partea de grilă să fie aceeași notă la ambii evaluatori”.
Platforma digitalizată a Ministerului Educației prin care au fost corectate lucrările elevilor de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale 2024 a permis înregistrarea de punctaje diferite acordate de către cei doi profesori evaluatori la subiectele de tip grilă și a făcut o medie cu o diferență acceptată a notelor de cel mult 1 punct, a declarat pentru Edupedu.ro profesoara de matematică Mihaela Popa.
Amintim, un profesor a avut de corectat, de regulă, 50 de lucrări de la simulările pentru Evaluarea Națională (EN VIII) și Bac 2024, inclusiv de acasă, a prevăzut procedura Ministerului Educației. Lucrările au fost scanate și încărcate pe platforma destinată evaluării digitalizate, conform sursei citate. În practică, numărul a ajuns și la 70-80 de lucrări, potrivit surselor Edupedu.ro, iar mulți profesori s-au plâns de timpul prea scurt.
În plus, corectarea la simulare nu a fost plătită, cum va fi cea de la examenele naționale din vară.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că profesorii care evaluează lucrările de la simularea examenului de Bacalaureat au un număr mare de lucrări și timpul este scurt: „Am primit sesizări în partea colegilor noștri vizavi de numărul de lucrări care le revin pe fiecare disciplină de examen”.
Aceasta a mai spus că Ministerul Educației „ar trebui să țină cont și de solicitările noastre, în numele colegilor noștri, de a se plăti participarea și la aceste simulări”. Liderul sindical a precizat că numărul mare de lucrări care trebuie să fie evaluate este o consecință a faptului că sunt puțini profesori corectori și „ajungem într-o situație oarecum de impas”.
Este a doua sesiune de corectare digitalizată a unor lucrări la nivel național, după simularea Evaluării Naționale de acum aproape o lună. Rezultatele simulării EN VIII 2024 centralizate la nivel național au arătat că peste 135.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au obținut nota 7 la Matematică și că trei sferturi dintre elevii de clasa a VIII-a care au scris la simularea Evaluării Naționale rezumatul cerut nu au luat niciun punct pentru corectitudinea punctuației în textul scris de ei.
„Ce efort ar fi făcut ministerul dacă aloca 2 euro pe lucrare, să spunem, și plătea și simulările? Erau 800.000, cel mult 1.000.000 euro”, a spus Florin Tudose, profesor de logică, filozofie și sociologie la Liceul Teoretic Benjamin Franklin din București, într-o intervenție la TVR Info.