Ce vor primi la Bac elevii de la uman, pentru proba scrisă de competențe de bază la Matematică, prevăzută în proiectul legii Educației? Ministrul Deca: Ar trebui să poată calcula cât înseamnă o dobândă sau să înțeleagă care împrumut este mai avantajos pentru un tânăr

Foto: © Xalanx | Dreamstime.com

Ministrul Educației, Ligia Deca, a dat exemple de competențe pe care ar trebui să le aibă un elev care termină liceul, în cadrul unei probe scrise la Bac, complementară profilului, și pe care a propus-o în proiectele legii Educației, care încă nu au fost făcute publice: “Ultimă probă a Bacalaureatului, tot de competențe (…), va avea un caracter mai degrabă aplicat. Este o probă care va testa situații din viața reală. (…) Vrem să ne asigurăm că absolventul de Bacalaureat, care este încă în România un examen al maturității, are toate competențele necesare pentru a funcționa în societate în conformitate cu profilul absolventului”, precizează ministrul în cadrul emisiunii Probleme la Zi, de la Radio România Actualități.

Ultima probă a examenului de BAC, cea de competențe “complementare” va avea un caracter “mai degrabă aplicat, care va testa situații din viața reală”, spune Ligia Deca. Ea a dat și câte un exemplu: “Pentru profilul umanist vom avea o probă de competențe matematice, adică la nivelul de a calcula cât înseamnă o dobândă sau a înțelege care împrumut este mai avantajos pentru un tânăr. Da, deci este vorba de a ne asigura că un tânăr are această capacitate de a se descurca în societate. (…) Pentru cei de la profilul real avem o probă de competențe socio-umane, adică ne referim mai ales la competențele care țin de cetățenie activă și care vizează filosofie, psihologie, logică și așa mai departe”, explică Ligia Deca.

Redăm mai jos discuția dintre moderatorul emisiunii și ministrul Educației privind schimbările de la Bacalaureat:

Ligia Deca: Bacalaureatul, în urma dezbaterii publice, a ajuns la o formulă care să îmbine unele practici existente cu cerințele rezultate în urma evoluției și societății, și în plan tehnologic. O primă chestiune este legată de probele de competențe: proba de competențe digitale și probele de competențe lingvistice pentru 2 limbi străine, sigur, de nivel diferit, pentru că cele 2 limbi străine pe care elevii le cunosc la sfârșitul liceului au nivel de competență diferită. 

Aceste 3 probe de competențe se pot desfășura cu mult timp înainte de desfășurarea celorlalte probe, adică începând cu clasa a XI-a, tocmai pentru a limita numărul de probe pe care un elev de clasa a XII-a trebuie să le parcurgă.

Realizator: Cam în felul în care se desfășoară și acum testarea de competențe digitale sau de limbi străine? 

Ligia Deca: Da, doar că nivelul de competență lingvistică va fi legat de nivelul de competență pe care îl avem în cadrul european privind competențele lingvistice (n. red. CECRL). Adică atunci când proba de competență va fi luată, se va ști dacă un elev are nivel B1, B2, C1, C2 la engleză sau la franceză, sau la altă limbă. Deci asta este o noutate, pentru că legăm de cadrul european de competențe și permitem acelor copii care au deja certificate de competență de limbă străină să-și echivaleze aceste probe. (…) Urmează, sigur, limba română, scris și oral, urmează proba obligatorie, a profilului, urmează încă o probă scrisă, care este legată tot de profil, dar altceva decât proba obligatorie și urmează o ultimă probă, tot de competențe, deci ea va avea un caracter mai degrabă aplicat. Este o probă care va testa situații din viața reală, care să fie complementară profilului.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că pentru profilul umanist vom avea o probă de competențe matematice, adică la nivelul de a calcula cât înseamnă o dobândă sau a înțelege care împrumut este mai avantajos pentru un tânăr. Da, deci este vorba de a ne asigura că un tânăr are această capacitate de a se descurca în societate. Pentru celălalt profil, pentru profilul real avem o probă de competențe socio-umane, adică ne referim mai ales la competențele care țin de cetățenie activă și care vizează filosofie, psihologie, logică și așa mai departe. Vrem să ne asigurăm că absolventul de bacalaureat, care este încă în România un examen al maturității, are toate competențele necesare pentru a funcționa în societate în conformitate cu profilul absolventului. Aș menționa, tot așa ca și la evaluarea națională, că acest nou tip de bacalaureat s-ar aplica pentru cei care intră clasa a IX-a în anul școlar următor intrării legii în vigoare, deci nu este imediată, nu este iminentă aplicarea lui și de asemenea, aș menționa că pentru liceu vom avea și alte planuri-cadru care să permită aplicarea unui astfel de Bacalaureat”, spune Ligia Deca.

Cum va arăta Bacalaureatul, pentru fiecare specializare în parte, potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar, varianta Deca

La filiera teoretică, profilul real, specializarea Matematică-Informatică, elevul de clasa a XII-a va susține în timpul anului școlar două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane.

După care, în sesiunea propriu-zisă de bacalaureat, după terminarea clasei a XII-a, elevul de la mate-info are probă orală și scrisă la Limba și Literatura Română, o altă probă scrisă la Matematică și încă una la o disciplină la alegere dintre Informatică, Chimie, Fizică sau Biologie.

Filiera teoretică, profilul real, Științele naturii. În clasa a XII-a sunt două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat în școală, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă de competențe de bază socio-umane.

După absolvire, în sesiunea de BAC susține proba orală și apoi scrisă la Limba și literatura română, proba scrisă la una dintre disciplinele Fizică, Chimie sau Biologie și proba scrisă la o disciplină diferită de cea aleasă deja, dintre Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică.

La filiera teoretică, profilul uman, specializarea Filologie, în timpul anului școlar în care sunt în clasa a XII-a, elevii susțin două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională pe care le-a studiat elevul în școală, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă de competențe de bază la Matematică.

În sesiunea de Bac de după finalul clasei a XII-a elevii de la uman, filologie, dau proba orală la Limba și literatura română la care dau apoi și probă scrisă, ca acum, cu subiecte de dificultate mai mare decât toate celelalte filiere.

Urmează examen scris la Limba și literatura unei limbi străine și o probă scrisă din una din următoarele discipline: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.

Pentru profilul uman, specializarea Științe sociale, elevii vor avea de susținut, conform surselor Edupedu.ro, în timpul anului școlar, două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă de competențe de bază la Matematică. Reamintim că aceste probe se susțin în școală, nu în centre de examen diferite.

În examenul propriu-zis de Bac, probele Română-oral, Română-scris sunt comune cu ale celorlalte profiluri. Apoi este probă scrisă la Istorie și probă scrisă din una dintre următoarele discipline: Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie.

Pentru elevii de la filiera tehnologică, toate profilurile și specializările, Bacalaureatul începe în clasa a XII-a, la fel ca la ceilalți, cu două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba nouă scrisă care vizează competențe de bază socio-umane sau matematică și care e complementară disciplinelor alese la celelalte două probe scrise.

În sesiunea de BAC elevii de la filiera tehnologică susțin proba orală și cea scrisă la Limba și literatura română, apoi proba scrisă la o „disciplină din domeniul de pregătire” și proba scrisă la o „disciplină relevantă pentru profilul real”, conform surselor noastre.

Pentru filiera vocațională nu mai apare nicio diferențiere pentru profilurile pedagogice, ca în prezent. În schimb toate specializările au cele două examene scrise la cele două limbi de circulație internațională studiate, o probă practică de competențe digitale și proba scrisă care vizează competențe de bază socio-umane sau matematică și care e complementară disciplinelor alese la celelalte două probe scrise. Acestea se susțin în timpul ultimului an de liceu.

Ca probe în sesiunea de BAC rămân cele orale și scrise la Limba și literatura română, scrise la disciplina de specialitate și încă o probă scrisă dintr-o „disciplină relevantă pentru profilul predominant al specializării”.

Reamintim că, în varianta Cîmpeanu a proiectului de lege, Bacalaureatul propus era un examen care testa competențe de bază pentru întreg trunchiul comun, iar elevii aveau și o probă opțională, unde puteau susține un test pentru competențe avansate într-un anumit domeniu.

Foto: © Xalanx | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
SURSE Bacalaureatul va avea o nouă structură, cu Matematică susținută și de elevii de la uman, o probă nouă de competențe „complementare” și alte două examene scrise la limbi străine, toate de-a lungul clasei a XII-a. În sesiunea propriu-zisă de BAC rămân trei probe scrise și română-oral – proiectul legii Educației
Ligia Deca, despre acuzațiile că un examen în plus de admitere la liceu ar încuraja și mai mult meditațiile: Nu facem altceva decât să reușim să testăm potrivirea mai bună a candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc
Exit mobile version