Cei patru copii ai unei familii din Bihor, retrași de la școală în pandemie pentru a fi educați acasă în sistem homeschooling, “prezintă un nivel de dezvoltare al gândirii cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârstă şi clasa de studiu, stimă de sine ridicată dar cu comportamente de retragere în mediile nefamiliare, imaturitate psiho-emoţională”. Este una dintre concluziile evaluării psihologice prezentate în cadrul hotărârii judecătoriei Aleșd, consultată de Edupedu.ro. Tot din document reiese că cei patru copii erau înscriși la un sistem de homeschooling din SUA, și că părinții cu 8, respectiv 12 clase, erau cei care le predau copiilor, după manuale românești. Specialiștii au recomandat în raport înscrierea copiilor în sistemul de învățământ obligatoriu, iar instanța i-a obligat pe părinți să facă acest lucru. Copiii aveau la vremea respectivă 8, 10, 11 și 13 ani și erau în clasele primare, respectiv gimnaziu.
- Forma de învățământ homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România, conform prevederilor Legii nr 1/2011 – Legea educației naționale, (n. red legea aflată atunci în vigoare), iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc.
Cei 4 copii ai unei familii din județul Bihor au fost retrași de părinți de la Liceul Teoretic nr. 1 pentru a fi înscriși într-un sistem de învăţământ de tip homeschooling, care în România nu este autorizat. Plângerea a fost depusă chiar de directorul Liceului care a sesizat poliția, în toamna lui 2021, iar instanța a decis că părinții să primească câte 4 luni de închisoare cu suspendare, și obligația de a reînscrie copiii la școală în sistemul obligatoriu de învățământ.
Părinții i-au retras pe copii de la școală pe motiv că au dificultăţi de acomodare la noile condiţii impuse de pandemie și au ales să le predea ei copiilor, potrivit hotărârii instanței, dată pe 21.12.2023. Aceasta a putut fi atacată în termen de 10 zile de la pronunțare.
Copiii aveau la vremea respectivă 8, 10, 11 și 13 ani și doar unul dintre ei era la gimnaziu, în clasa a V-a. Doi copii erau în clasele a II-a și a IV-a, iar despre cel mai mic copil nu se precizează clasa de studiu, dar se face referire că era tot în clasele primare. Vârstele nu corespund claselor la care de obicei copiii frecventează școala. Un copil care ar fi început cel târziu la 7 ani clasa pregătitoare, ar fi trebuit să aibă cel mult 12 ani în clasa a V-a. În acest caz, copilul avea 13 ani în clasa a V-a.
Concluzia raportului de evaluare psihologică întocmit la dosar arată că “au fost identificate 2 disfuncţionalităţi majore: îndrumătorii/profesorii copiilor sunt cei doi părinţi care nu au pregătire pedagogică şi nici de specialitate. Mama are 8 clase, iar tatăl 12, iar manualele de studiu folosite sunt manuale şcolare româneşti cumpărate de părinţi din librărie“. Astfel, “cum ar putea platforma online americană să ofere diplome de absolvire pe programă şcolară românească?” se întreabă specialiștii care au întocmit raportul.
“La data evaluării, copiii prezintă un nivel de dezvoltare al gândirii de tip operaţional-concret cu mari lacune în achiziţiile şcolare raportat la vârsta cronologică şi clasa de studiu, orientare TS în formare, stimă de sine ridicată dar cu comportamente de retragere în mediile nefamiliare, imaturitate psiho-emoţională. În cuprinsul raportului se recomandă înscrierea copiilor în sistemul de învățământ obligatoriu în vederea respectării dreptului copiilor la educație și a egalității de șanse în situația de competiție școlară și profesională precum și pentru dezvoltarea sonogenă a personalității, socializarea în grupurile de covârstnici pentru asimilarea unor modele de comportament dezirabil adaptive în comunitate, societate”, mai scrie în raport.
Școala americană de tip homeschooling aleasă de părinți nu e recunoscută de Ministerul Educației, iar copiii învățau cu părinții lor după manuale românești
În 2020, în pandemie, școala le-a oferit tablete elevilor, pe care însă părinții le-au refuzat pentru că nu erau de acord cu sistemul de învățare online din pandemie, dar nici cu purtarea măștii, atunci când s-au deschis școlile.
Tatăl copiilor a acuzat “presiuni” din partea personalul de la unitatea de învăţământ pentru a accepta trecerea la online. “Ulterior, după ce copiii au revenit la şcoală, au existat zvonuri că se va face din nou trecerea în regimul de predare online, moment în care părinții au aflat de la diverse cunoştinţe despre posibilitatea înscrierii copiilor în sistemul de tip homeschooling, aceştia luând decizia de a-şi retrage copiii de la cursurile învăţământului general obligatoriu din cadrul Liceului Teoretic Nr. 1 şi de a-i înscrie în sistemul de învăţământ de tip homeschooling”, scrie în rechizitoriu.
Cu ajutorul unui prieten care cunoștea limba engleză, tatăl copiilor i-a înscris pe copii la şcoala de tip homeschooling, iar ulterior la alta. Școala în cauză nu oferea cursuri online ci le permite părinţilor să îşi aleagă modul în care vor să îşi educe copiii. Din declarațiile mamei, cei doi au decis retragerea copiilor de la şcoală întrucât nu sunt de acord cu utilizarea internetului, canalele TV media, respectiv cursurile online pe care copiii le efectuau în perioada de pandemie. “Apreciază că au făcut o alegere bună pentru viitorul copiilor lor. În ceea ce priveşte educaţia oferită copiilor, cei doi părinți au precizat că se ocupă singuri de educaţia copiilor, folosind manuale şcolare. Programul copiilor este unul flexibil, în principiu ocupându-se zilnic de ei, copiii studiind aproximativ 3 ore zilnic, sub îndrumarea lor”. Tatăl copiilor a lucrat deservant utilaje, în prezent se află în concediul de creştere copil, iar mama este casnică.
Părinții nu putut dovedi că au încheiat un contract de şcolarizare cu școala respectivă. Forma de învățământ homeschooling este o formă de învățământ nerecunoscută în România, conform prevederilor Legii nr 1/2011 – Legea educației naționale, (n. red legea aflată atunci în vigoare), iar cursurile urmate la această formă de învățământ nu pot fi echivalate conform învățământului românesc. Totodată unitățile acestei academii online nu figurează în Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui alt sistem educațional din altă țară, nefiind acreditate în țara noastră.
De ce au fost condamnați părinții: încălcarea dreptului la învățătură. Părinții nu au arătat că înţeleg implicaţiile deciziei asumate
Instanţa a constatat vinovăţia celor doi părinți, “întrucât din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pentru care au fost trimişi în judecată există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de inculpaţi“, scrie în hotărârea instanței.
Mai exact, părinții au fost acuzați de 4 infracțiuni de împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. (n. red câte o infracțiune pentru fiecare copil).
Instanța motivează că dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale societăţii contemporane, fiind subiect al reglementării atât în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi în constituţiile statelor membre.
“Nu numai statul are obligaţia reducerii ratei abandonului şcolar, ci şi părintele minorului aflat în această situaţie. (…)Pe termen lung, abandonul şcolar are efecte negative asupra dezvoltării sociale şi a creşterii economice, fiind o problemă atât individuală, cât şi a întregii societăţi”, scrie în hotărârea instanței.
“Elementul material al acestei infracţiuni îmbracă două forme alternative: retragerea minorului de la învăţământul general obligatoriu şi împiedicarea minorului, prin orice mijloace, să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu. Ambele dintre acestea trebuie să fie săvârşite în mod nejustificat. Astfel, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon şcolar este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta. Astfel, retragerea minorilor de la învăţământul general obligatoriu are ca premisă faptul că minorii au fost deja înscrişi la o unitate de învăţământ şi au urmat cursurile şcolare, iar părinţii revin asupra acesteia şi nu mai permit frecventarea cursurilor, astfel cum este şi cazul în speţă. Odată ce au acţionat în această direcţie, au acceptat fără rezerve faptul că minorii nu vor mai urma cursurile învăţământului general obligatoriu şi nici nu au depus diligenţe pentru ca cei patru copii minori să urmeze cursurile unei unităţi de învăţământ recunoscute şi acreditate, încălcând astfel prevederile art. 86, alin. 3 din legea nr. 1/2011 care obligă părintele sau tutorele legal de a lua măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu” – se arată în hotărârea instanței.
Inițial, instanţa “se orienta spre pedeapsa cu închisoare”, conform legii, însă pentru dezvoltarea copiilor, s-a decis ca pedeapsa să fie de câte 4 luni de închisoare cu suspendare și obligația ca cei 4 elevi să revină la școala în sistemul românesc educațional.
Din hotărârea instanței mai reiese și faptul că părinții nu au arătat că înţeleg implicaţiile deciziei asumate: Mama copiilor a considerat că “procedura judiciară reprezintă o formă de hărţuire şi doreşte să trăiască în linişte”, potrivit concluziilor finale de la dosar.
Dreptul la educație
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 învățământul general obligatoriu cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior, condiţiile situaţiei premise fiind întrunite în prezenta cauză.
Învăţământul primar cuprinde, conform art. 23 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I-IV, în speţă, discuţia purtându-se în privinţa copilului elev în clasa a V-a, la accesul la învăţământul gimnazial, iar în privinţa altor trei copii elevi în clasa a IV-a, a III-a şi în învăţământul primar. (n. red nu se precizează clasa dar copilul are 8 ani, și se încadrează la clasa pregătitoare sau I).
“În acest sens, conform disp. art. 86 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu, iar nerespectarea din culpă a acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în timp ce nerespectarea obligaţiei cu intenţie constituie infracţiune. Astfel, conform art. 380 alin. 1 Codul penal părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor.
(3) Până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
Obiectul juridic al infracţiunii de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu constă în relaţiile sociale referitoare la familie, a căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de manifestarea unei permanente griji pentru creşterea şi educarea minorului, îndatorirea principală a părinţilor fiind creşterea şi educarea copiilor minori, potrivit articolului 261 din Codul civil.
“Subiectul activ al infracţiunii este unul calificat, respectiv părintele sau persoana căreia, potrivit legii, i s-a încredinţat un minor spre creştere şi educare. Inculpaţii intră în prima categorie, fiind părinţii naturali ai copiilor, împrejurare necontestată. Pentru această categorie de subiecţi activi, textul nu face nici o distincţie, astfel că oricare dintre cei doi părinţi poate avea calitatea de subiect activ, în calitate de părinţi, exercitarea autorităţii părinteşti este stabilită în sarcina ambilor, iar inculpaţii nu numai că sunt părinţii minorilor, dar exercită în fapt şi în drept plenitudinea prerogativelor autorităţii părinteşti. (…) Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor de familie şi bunei dezvoltări a minorilor, raportul de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei. Inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei, urmărind producerea lui ori deşi nu l-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lui, respectiv a faptului că minorii vor rămâne neşcolarizaţi. (…) Comportamentul inculpaţilor, de a retrage şi împiedica minorii de la urmarea cursurilor şcolare conturează o conduită ce îmbracă forma intenţiei directe în raport de acuzaţia penală, întrucât au prevăzut că urmare a retragerii şi împiedicării minorilor de la urmarea cursurilor învăţământului general obligatoriu, aceştia nu vor beneficia de şcolarizare, anticipând că acest rezultat va interveni în mod inevitabil. (…)”
Decizia instanței: închisoare cu suspendare, iar copiii să fie obligatoriu reînscriși la școală
“Se va stabili, în sarcina inculpatului, pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu, în formă continuată, prevăzută de art. 380 alin. 1 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Codul penal şi în sarcina inculpatei pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de împiedicare a accesului la învăţământul general obligatoriu, în formă continuată, prevăzută de art. 380 alin. 1 din Codul Penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Codul penal. Împrejurările expuse mai sus îndreptăţesc instanţa să concluzioneze că aplicarea imediată a unei pedepse inculpaţilor nu este necesară, aceştia având posibilităţi reale de îndreptare, dar se impune supravegherea conduitei acestora pentru o perioadă determinată, în paralel cu stabilirea unor obligaţii în sarcina inculpaţilor pe durata termenului de supraveghere. Astfel, în pofida modalităţii de comitere a faptelor, instanţa se va orienta spre amânarea aplicării pedepsei urmărindu-se în acest fel pronunţarea unei soluţii de natură a nu afecta creşterea şi dezvoltarea minorilor. Inculpaţii, probabil ulterior realizării implicaţiilor faptelor comise şi îngăduinţa instanţei în raport de acestea, vor pune în primul plan nevoile minorilor şi obligaţia părinţilor de a înscrie copiii la şcoală şi a asigura frecventarea cu regularitate de către aceştia a cursurilor şcolare, lăsând la o parte motivele invocate relativ la consecinţele negative ale accesului copiilor la dispozitivele electronice de comunicare. Fapta rămâne însă gravă, astfel că inculpaţii vor fi obligaţi şi la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii”.
Informații de context
Constituția României prevede la articolul 32 că „dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare”. Tot Constituția statuează că „învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii“. Legile educației din României nu prevăd homeschooling-ul ca posibilitate de școlarizare a copiilor.
Fenomenul de homeschooling a luat amploare în România în pandemie, când mulți părinți și-au retras copii de la școală.
Edupedu.ro a scris de cazul din Timiș, unde peste 50 de elevi, din care 28 dintr-o singură comună, au fost retrași de părinți de la școală pentru a învăța în sistem homeschooling, iar șeful ISJ anunța că va cere instituţiilor statului să ia măsuri. Cei mai afectaţi sunt elevii de clasa a VIII-a, care nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională, spunea șeful inspectoratului școlar județean.
Un alt caz semnalat a fost în Bihor, în 2022. Șeful ISJ spunea că “sunt preponderent copii ai căror părinți se regăsesc în zona cultelor neoprotestante“.
Ligia Deca spunea despre homeschooling, în cadrul dezbaterilor pe legile educației în 2023: “Nu considerăm, în acest moment, că este o opțiune fericită pentru a asigura dreptul la educație“.
Photo 190496862 © Golib Tolibov | Dreamstime.com/ Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.