Portretul tânărului român între 16-29 ani este unul marcat de un paradox: deși este optimist în privința viitorului personal și mai educat decât părinții săi, se confruntă cu cele mai dificile condiții socio-economice din Uniunea Europeană. Are cele mai mari rate de șomaj și NEET (tineri care nu lucrează, nu se află la școală și în niciun fel de pregătire), cel mai mic acces la educația superioară, cele mai ridicate probleme de sănătate mintală și o tendință puternică de emigrare. În același timp, rămâne atașat de familie și se detașează de politica formală preferând formele de protest. Principalele sale griji sunt corupția și sărăcia, iar principala sa strategie de adaptare pare să fie emigrarea sau detașarea de problemele societale mai largi.
Astăzi, 12 august, este Ziua Internațională a Tineretului, marcată anual la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru a atrage atenția asupra provocărilor, nevoilor și potențialului tinerilor din întreaga lume.
Tinerii între 16-29 ani reprezintă doar 15,8% din populația României în 2023, una dintre cele mai scăzute ponderi din UE (media UE: 16,2%). În cifre absolute, în 2024 trăiau aproximativ 3,3 milioane de tineri în această categorie, conform datelor Institutului Național de Statistică. Vârsta mediană a populației României este de 42,2 ani și în creștere, indicând un proces accelerat de îmbătrânire demografică, conform acelorași date.
De cele mai multe ori, tânărul nu are spații fizice în care să-și exprime gândurile și preferințele, ci doar medii online volatile, unde își exersează limbajul și percepțiile, interacțiunea și convingerile fie sub anonimat, fie vag și impulsiv, în replici tăioase care generează la rândul lor reacții acide. În ceea ce privește folosirea timpului online, 35% dintre tineri au declarat că petrec zilnic mai mult de două ore pe rețelele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore, potrivit „Studiului asupra tinerilor din România 2024. Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor, într-o Românie a inegalităților sociale”, lansat de fundația Friedrich-Ebert România (FES România) în toamna anului trecut.
Tinerii au nevoie de spații sigure în care să fie ascultați. La școală, disciplina Educație socială este în planul cadru de gimnaziu cu doar o oră pe săptămână la clasa a VIII-a. Din păcate nu acoperă în acest moment nevoile tinerilor.
Ce este ZborHUB? Acesta ilustrează și introduce în România conceptul de spațiu terțiar, un loc între școală și acasă, unde tinerii pot să se întâlnească, să petreacă timpul împreună, să învețe și să se dezvolte. O rețea de 8 astfel de centre există în acest moment în mai multe orașe ale țării: Cluj-Napoca, Baia Mare, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Constanța, Iași și Vaslui. Rețeaua este în plină dezvoltare fiind o investiție majoră proprie a BCR, de peste 2 milioane de euro.
Tinerii au nevoie de ghidare practică, nu doar de informații. Vor să învețe cum să navigheze prin viață – de la gestionarea banilor, la alegerea unui drum profesional, relații sănătoase, utilizarea tehnologiei și impactul asupra mediului – lucruri pe care școala prea puțin le abordează. Ei duc lupte invizibile: anxietate, presiune, comparații constante, lipsă de direcție. Au nevoie de un spațiu în care pot fi sinceri, vulnerabili, ascultați și înțeleși. În care să poată discuta despre subiecte personale și tabu fără frică sau rușine. Comunitatea ZBOR creează apartenență – un loc în care nu sunt singuri.
Cum arată, statistic, opțiunile și situația tinerilor români
- Rata de ocupare a tinerilor (15-29 ani) este de apenas 18,7% în 2023, mult sub media europeană, potrivit Eures.
- Rata șomajului în rândul tinerilor: 14,1% în 2024, în creștere constantă și pe locul 3 în UE, conform Eurostat.
- Doar 2% dintre tinerii români lucrează în timpul studiilor, cel mai mic procent din UE, potrivit Eurostat.
- 19% sunt NEET (nu muncesc, nu învață, nu se formează) – cea mai mare rată din UE, tot pe baza datelor Eurostat.
- În mediul rural, rata șomajului la tineri depășește 30%, scrie HotNews pe baza datelor biroului de statistică european.
Nici condițiile de viață nu sunt aproape de ceea ce și-ar dori. 58,6% nu și-au permis o vacanță în 2023 – cea mai mare rată din UE, potrivit Eurostat, citat de TVR Info.
14,7% se confruntă cu deprivare materială și socială severă – a doua cea mai mare rată din UE, mai arată statistica europeană, conform Radio România.
Sistemul de Educație nu le asigură ceea ce au nevoie pentru o viață activă, pentru o satisfacție personală și profesională firească în alte state europene. Doar 23% dintre românii cu vârsta 25-34 ani au o diplomă universitară – cel mai mic procent din UE, iar 16,8% dintre tinerii 18-24 ani renunță la studii, fiind și aici tot prima poziție în UE la abandonul universitar. Aproape jumătate dintre tinerii români se declară nemulțumiți de calitatea educației din România.
Fundația World Vision România, care studiază an de an comunitățile și condițiile din mediul rural, în care își aplică programele, arată că 80% dintre tinerii din mediul rural aspiră la studii superioare, dar doar 23% se înscriu și finalizează. Conform datelor din sistemul public de Educație, publicate de Ministerul Educației și Cercetării, rata de promovare la Bacalaureat: doar 76,5% în 2025, cu 53,54% pentru filiera tehnologică și 50,81% pentru mediul rural.
România este singura țară din UE unde condițiile de trai ale tinerilor s-au înrăutățit în ultimii ani. 58,6% nu și-au permis o vacanță în 2023, iar 14,7% se confruntă cu deprivare materială severă. Problemele de sănătate mintală sunt în creștere, cu anxietatea și depresia în topul cauzelor de suferință. Suicidul este a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-24 ani, conform Direcției de Sănătate Publică Iași.
Aproape jumătate se simt discriminați, mai ales din motive materiale, mai arată studiul FES.
Interesul lor pentru politică este scăzut (sub 15%), iar încrederea în partide este de doar 6%. 40% își doresc să emigreze, iar 30% se văd realizându-se în altă țară în următorul deceniu. Principalele motive: standard de viață mai bun și lipsa oportunităților acasă, mai arată același studiu.
În acest peisaj conturat de date, poate cel mai important lucru este că după ce au trecut de vârsta copilariei, adolescenții nu mai au spații gândite pentru ei în comunitățile locale. practic, ieșirea din parcul de copii de lângă bloc sau de lângă casă îi limitează la prea puține opțiuni. Sistematic, sistemul public îi ignoră și îi vulnerabilizează. Nu există nicio politică publică reală de sprijin pentru tineri, deși avem un minister care cuprinde și componenta „tineret”.
În lipsa acestora, riscăm să pierdem nu doar o generație, ci și energia și creativitatea care pot transforma țara.
________________
Despre autori:
Ancuța Dîrle este community manager la ZBOR HUB Baia Mare, un spațiu creat împreună cu Asociația D.E.I.S. Ea este cea care se ocupă de relația cu tinerii, atragere de parteneriate, evenimente locale. A fost implicată activ în mai multe ONG-uri. Este și cadru didactic – predă Educație socială elevilor de gimnaziu.
Mihai Peticilă este co-fondator al Edupedu.ro, jurnalist specializat pe Educație.