Scrutinul pentru funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, câștigat luni de Liviu Maha în fața rectorului în exercițiu Tudorel Toader, se remarcă de două ori în actualul val de alegerilor din învățământul superior românesc. Pe de o parte, au fost alegerile cu cel mai mare număr de candidați – 6, comparativ cu 1-2 la cele mai multe alte universități; pe de altă parte, aici a avut loc, luni, un al doilea tur de scrutin, lucru ieșit din comun, iar acest tur a fost prefațat de controverse – iarăși o situație excepționallă. Cine este candidatul care a depășit toate obstacolele și l-a detronat, după două mandate, pe Tudorel Toader?
George Maha a obținut cele mai multe voturi la turul I – 222, cu 31 mai mult decât cel de-al doilea clasat, Tudorel Toader, care are avantajul funcției, fiind rector din 2016. În al doilea tur, același Maha a obținut două treimi din voturi. Între cele două tururi, ceilalți candidați cu număr semnificativ de voturi și-au declarat public sprijinul pentru Maha, în confruntarea acestuia cu Tudorel Toader.
Acest sprijin nu se traducea automat într-un număr egal de voturi pentru Maha, fiecare alegător putând alege pe cine dorește, indiferent de îndemnul celui care a fost prima sa opțiune. Însă Maha nu doar a menținut avantajul față de primul tur, ci l-a mărit considerabil. Trebuie remarcat faptul că, în primul tur, cei patru candidați care și-au „unit forțele” prin candidatura lui Maha din turul al doilea au obținut, împreună, aproape trei sferturi din totalul voturilor (516 din 733 de voturi exprimate).
Liviu Maha, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC, nu a apărut „de nicăieri” în aceste alegeri. Presa ieșeană îl anunța drept candidat – alături de alți doi profesori care aveau să se înscrie pentru cursa de rector – încă din octombrie anul trecut. Pe de altă parte, Liviu Maha scrie în programul managerial depus la înscrierea în alegeri că „a trecut mai bine de un an de când mi-am anunțat decizia de a candida”, iar „știrea oficială venea după câteva luni în care îmi exprimasem acest gând în cadrul unor discuții cu colegi din diferite facultăți, prieteni sau colaboratori (…)”.
El folosește același plan managerial – disponibil în întregime aici (vezi și: programul managerial propus de Tudorel Toader) – pentru a critica în termeni duri cultura universitară formată pe parcursul mandatelor actualului rector. El reușește acest lucru fără să se exprime „personal”, optând, în schimb, să transfere criticile și semnele de întrebare către terți:
- „Pentru mulți a fost o surpriză plăcută, pentru unii o confirmare a zvonurilor care circulau deja în cadrul universității, pentru alții… ceva de neînțeles. Cum de aveam curajul să candidez la funcția de Rector? De ce nu am ținut cont de cine conduce universitatea în prezent și de anvergura politică a acestuia? De ce nu luam în calcul riscurile pe care le presupunea un astfel de demers? Eram pregătit pentru a fi atacat în presă, mai ales în condițiile în care alegerile se desfășurau abia peste un an și câteva luni?”
Răspunsul său la astfel de întrebări este la fel de generic, dar care trimite la posibile cauze ale acestor îngrijorări, în mediul de acum: „Toate aceste întrebări erau formulate mai mult sau mai puțin explicit, adresate direct sau indirect, într-o universitate care ar trebui condusă astfel încât să nu fie permisă acțiunea acelor factori care-ți pot induce teama de a te manifesta liber, inclusiv în contextul unor alegeri universitare.”
Iar alt lucru sugestiv este acela că Liviu Maha consideră necesar să menționeze chiar și în planul managerial că este vorba despre o „candidatură reală”: „ Am afirmat de fiecare dată (…) că nu am nicio înțelegere cu actuala conducere a universității și nici cu alt potențial viitor candidat, că nu pregătesc terenul pentru o eventuală candidatură surpriză. Candidez din convingere, așa cum fac toate lucrurile, bazându-mă pe experiența acumulată și parcursul meu până în prezent.”
Diferențe de stil, relevate de planuri manageriale
Programul propus de Tudorel Toader a fost unul „în bumbi”, în care diversele măsuri sunt listate structurat, obiectivul general fiind acela ca universitatea „să își consolideze poziția de instituție recunoscută pe plan național și internațional pentru calitate în predare și cercetare științifică (…)”. În schimb, programul propus de Liviu Maha este unul construit în paragrafe lungi, în care sunt subliniate elemente abstracte: „valori și principii”, „rectorul este colegul colegilor săi”, „predictibilitatea și stabilitatea”.
- Principalele obiective strategice pe care Liviu Maha le-a inclus în planul managerial: consolidarea comunității academice prin creșterea sentimentului apartenenței, echilibru în management strategic și operațional, consolidarea prezenței UAIC în clasamentele naționale și internaționale (temă căreia îi dedică un întreg capitol în program). O serie de o biective specifice sunt prezentate succint într-o serie de capitole generale: educație și formare, cercetare științifică, bunăstarea communității, studenți, relații internaționale etc..
Iar „în loc de concluzii” formulează noi aluzii la adresa mandatelor rectorului de până acum, fără a exprima direct critici: „ (…) Alegem să cultivăm încrederea în noi înșine sau să ne lăsăm copleșiți de îndoială. Sau de teamă. (…) Să păstrați aproape acest gând: SUNTEM ALEGERILE NOASTRE. Alegeți cu încredere, alegeți onest și veți descoperi că suntem mai puternici decât vă imaginați.”
Format la Cuza, cu o carieră clădită la Cuza
Din punct de vedere academic, Liviu George Maha este format și „crescut” la Universitatea Al. I. Cuza. Este cadru universitar aici din 1999, urcând în carieră de la cadru didactic asociat și preparator universitar (199-2003) până la profesor (2015). Este, din 2017, abilitat în domeniul ”Economie și afaceri internaționale”, potrivit propriului CV. Din 2009 este doctor în Economie.
Același CV îl prezintă drept profesor titular pentru o serie de discipline legate de economie și afaceri internaționale/europene, iar ca domenii de interes în activitățile de cercetare listează, între altele, reziliența economică, migrația forței de muncă, integrarea economică, internaționalizarea firmelor.
- Potrivit Google Academic (h index – 13), cele mai multe citări (123, mult peste Următoarele) le-a avut cu o lucrare în care a fost co-autor, din 2015: „The relationship between income, consumption and GDP: A time series, cross-country analysis”.
A fost în două rânduri membru în Senatul UAIC, iar între 2013-2020 a fost director al Departamentului pentru Formare Continuă, Învățământ la Distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă – UAIC.
Între 2000 și 2012 a lucrat pe post de economist sau consultant și la trei societăți ieșene.