Consiliul Național al Elevilor atrage atenția că „aceeași societate care deplânge analfabetismul funcțional râde de simptomele lui atunci când apar pe o foaie de examen”, potrivit unui comunicat de presă, transmis către Edupedu.ro. Amintim, în fiecare an, în presă apar așa numitele „perle” ale elevilor de la examene: Evaluarea Națională sau Bacalaureat. Și anul acesta în spațiul public au apărut interviuri cu elevi care povesteau despre examenul pe care tocmai îl susținuseră, fiind puși într-o lumină nefavorabilă.
- Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Perlele elevilor de la examene reflectă uneori și munca profesorului
- Analiză Edupedu.ro: aceleași județe rămân în coada rezultatelor la Evaluarea Națională, în ultimii șase ani, și aceleași județe sunt în top. Ministerul Educației și Cercetării are datele, dar e spectator
Consiliul Național al Elevilor (CNE) semnalează un paradox: „Aceeași societate care deplânge analfabetismul funcțional râde de simptomele lui atunci când apar pe o foaie de examen. Iar aceeași presă care cere responsabilitate și asumare în sistemul educațional uită, pentru câteva clickuri, că responsabilitatea începe și cu felul în care alegi să vorbești despre copii”.
În continuare, CNE remarcă și contextul în care această generație a elevilor din ultimii 13 ani a învățat:
„Când râdem de „perlele” tinerilor noștri, uităm că vorbim despre o generație care tocmai a încheiat 13 ani de școală traversând două schimbări ale legii educației, 12 miniștri, cea mai mare criză educațională provocată de pandemie și cea mai mare grevă generală din Educație de după 1989. Este generația căreia i s-a promis, de ani întregi, o schimbare de paradigmă: mai mult accent pe competențe, pe parcursul elevului și pe o învățare mai apropiată de nevoile reale ale copiilor, schimbare care, cu puțin noroc, va începe să se vadă abia pentru elevii care intră anul viitor în clasa a IX-a”.
- Analiza Edupedu: Aproape 68.000 de copii din generația care a început școala în 2013 nu au ajuns la Bacalaureat 2026
„Aceste „perle” spun mai puțin despre elevi și mult mai mult despre felul în care alegem să vorbim despre educație. Când o lucrare slabă devine glumă națională, discuția serioasă se oprește exact acolo unde ar trebui să înceapă. În loc să întrebăm cum ajung elevii să termine gimnaziul sau liceul fără să poată înțelege suficient de bine un text, preferăm să decupăm fraza cea mai ridicolă și să o servim publicului drept moment comic”, mai scrie Consiliul Național al Elevilor.
Redăm integral comunicatul de presă al Consiliului Național al Elevilor
„Când umilința unei generații face deliciul presei
Cum ajung greșelile elevilor de la examenele naționale să fie subiect de umilință publică
An de an, în luna iunie, pare că România își redescoperă unul dintre sporturile naționale preferate: să ne facem tinerii de râs la televizor, pe internet și pe rețelele sociale. După fiecare probă de la Evaluarea Națională sau Bacalaureat, greșelile din lucrări sunt scoase în spațiul public, așezate în liste cu iz de divertisment și prezentate ca dovadă a „perlelor” produse de o generație întreagă. Sub acest nume aparent inofensiv, vulnerabilitatea unor elevi aflați sub presiunea examenului devine spectacol public.
E comod să râdem de un răspuns greșit. E rapid, prinde bine pe site, merge în jurnalul de seară și mai adună câteva reacții pe internet. Pentru câteva minute, putem răsufla cu toții liniștiți: s-a găsit din nou dovada că „generațiile de azi” nu mai citesc, nu mai învață și nu mai seamănă deloc cu elevii care au terminat școala în vremea părinților noștri.
Adevărul este că aceste „perle” spun mai puțin despre elevi și mult mai mult despre felul în care alegem să vorbim despre educație. Când o lucrare slabă devine glumă națională, discuția serioasă se oprește exact acolo unde ar trebui să înceapă. În loc să întrebăm cum ajung elevii să termine gimnaziul sau liceul fără să poată înțelege suficient de bine un text, preferăm să decupăm fraza cea mai ridicolă și să o servim publicului drept moment comic.
Mai grav este că aceste fragmente nu ajung singure în spațiul public. Cineva le citește, le selectează, le transmite mai departe, iar presa le ambalează în aceeași rubrică obosită în fiecare vară. Lucrarea unui elev nu este scrisă pentru amuzamentul publicului, nici pentru a umple câteva minute de emisie între două știri despre caniculă. Este scrisă într-un examen cu miză reală, într-un moment în care orice greșeală poate apăsa greu asupra unui tânăr.
De-aici începe paradoxul. Aceeași societate care deplânge analfabetismul funcțional râde de simptomele lui atunci când apar pe o foaie de examen. Iar aceeași presă care cere responsabilitate și asumare în sistemul educațional uită, pentru câteva clickuri, că responsabilitatea începe și cu felul în care alegi să vorbești despre copii.
Mai este ceva convenabil în această rubrică anuală a „perlelor”: ele vin, aproape întotdeauna, din lucrări de română sau de istorie. Nimeni nu face topuri la fel de vesele cu demonstrații greșite la matematică, formule încurcate la fizică sau ecuații chimice scrise prost, poate și pentru că acolo gluma cere puțină competență înainte să fie spusă. În schimb, când un elev se exprimă stângaci, toată lumea devine critic literar peste noapte. Dintr-odată, internetul e plin de specialiști în sintaxă și stil, gata să decidă, dintr-o frază scoasă din context, câtă școală știe o generație.
Această poftă de a vâna formularea greșită spune mult și despre felul în care ne raportăm la educație. Vrem elevi care să gândească, să interpreteze și să formuleze cu propriile cuvinte, dar îi taxăm public atunci când aceste cuvinte ies imperfect. Cerem gândire critică, însă păstrăm reflexul vechi al răspunsului exact, curat, fără ezitare. Iar când greșeala apare, în loc să fie folosită pentru a înțelege ce nu a funcționat, este ambalată frumos și livrată mai departe drept dovadă a „dezastrului” din educație.
Examenele naționale ar trebui să funcționeze și ca instrumente de învățare pentru sistem. Să ne arate, dincolo de note și procente, unde se rupe legătura dintre ce se predă și ce ajung elevii să înțeleagă. În schimb, noi le transformăm într-un moment de divertisment colectiv, în care râdem, superior, de cei mai vulnerabili participanți: elevii.
Aceste greșeli spun, într-o formă simplificată, lucruri pe care sistemul le știe deja, dar le tratează prea des ca pe simple statistici. Rezultatele la testele PISA nu sunt promițătoare, iar dificultățile de înțelegere a textului, de interpretare a cerințelor și de formulare a unui răspuns coerent se văd inclusiv în lucrările de examen. România continuă să ceară elevilor răspunsuri corecte, dar investește prea puțin în felul în care aceștia ajung să gândească, să argumenteze și să își construiască propriile explicații. Iar când rezultatul acestui model apare în lucrări, ne prefacem surprinși și îl transformăm în glumă.
Când râdem de „perlele” tinerilor noștri, uităm că vorbim despre o generație care tocmai a încheiat 13 ani de școală traversând două schimbări ale legii educației, 12 miniștri, cea mai mare criză educațională provocată de pandemie și cea mai mare grevă generală din Educație de după 1989. Este generația căreia i s-a promis, de ani întregi, o schimbare de paradigmă: mai mult accent pe competențe, pe parcursul elevului și pe o învățare mai apropiată de nevoile reale ale copiilor, schimbare care, cu puțin noroc, va începe să se vadă abia pentru elevii care intră anul viitor în clasa a IX-a.
Așa că mai avem de așteptat. Dacă vrem „perle” produse de noul model educațional, cu reformă la zi și Bacalaureat reinventat, trebuie să mai avem răbdare încă patru ani. Până atunci, rămânem cu aceleași glume vechi despre elevi și cu aceeași uimire anuală în fața rezultatelor unui sistem care pare că încă își ține adevăratele perle bine ascunse.
Informații de context
„Perlele” elevilor de la examene spun uneori și ceva despre profesorii care i-au pregătit, a susținut Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, care a spus că „nu înțelege motivele pentru care astfel de răspunsuri sunt promovate în spațiul public”.
„În cele din urmă, și perlele acestea reflectă tot munca profesorului, care evident nu sunt aceiași care le difuzează, dar tot din aceeași categorie fac parte. Uneori, aceste perle mai reflectă și munca profesorului, pe lângă ce își propune un elev să facă în viața lui și ce să facă la școală”, a declarat Sorin Ion.
Declarația a fost făcută la Prima TV, pe 24 iunie, în contextul discuțiilor despre răspunsurile devenite virale după examenele naționale.
Aproape 68.000 de copii din generația care a început școala în 2013 nu au ajuns la Bacalaureat 2026, iar circa 14.000 dintre ei erau în acest an înscriși în clasa a XII-a, dar nu au intrat în examen