Copiii petrec tot mai mult timp în mediul online, de multe ori mai mult decât un adult la locul de muncă, în condițiile în care accesul la rețelele sociale începe sub vârsta legală, controlul parental este redus, iar riscurile, de la cyberbullying la conținut sexual și pariuri, devin parte din normalitate, conform rezultatelor unui studiu sociologic nereprezentativ, realizat de Organizația Salvați Copiii România în rândul a 1.652 de copii cu vârste între 12 și 17 ani.
Șase din zece copii participanți la sondaj au fost martori ai hărțuirii online, aproape jumătate au fost contactați de persoane necunoscute, iar expunerea la conținut violent, pariuri, substanțe interzise și provocări periculoase a devenit o experiență frecventă în viața lor digitală, potrivit rezultatelor cercetării.
Banalizarea riscului poate avea efecte psihologice semnificative, pentru că, atunci când copiii se confruntă repetat cu situaţii care le afectează siguranţa, reacţiile de alertă se diminuează, iar comportamentele nocive ajung să fie tolerate, acceptate sau ignorate.
Capacitatea de a recunoaşte pericolul, de a stabili limite şi de a solicita ajutor este afectată, iar disconfortul emoţional este interiorizat.
Din perspectivă psihologică, această adaptare la un mediu digital nesigur poate conduce la stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine şi dificultăţi în relaţionare. În lipsa unor intervenţii clare şi a unui cadru de protecţie funcţional, mediul online devine o sursă constantă de presiune emoţională asupra copiilor, subliniind nevoia unor măsuri ferme şi responsabile din partea autorităţilor, marilor platforme de social media şi a adulţilor responsabili implicaţi în viaţa copiilor, potrivit comunicatului organizației.
„Când şase din zece copii ajung să creadă că hărţuirea online face parte din viaţa lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează. În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuşi şi neprotejaţi. Ei nu au nevoie să se descurce singuri într-un spaţiu care le poate face rău, ci de adulţi, instituţii şi platforme care să îşi asume, cu adevărat, responsabilitatea pentru siguranţa lor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii.
Metodologia cercetării
- Tipul studiului: sondaj de opinie
- Metoda de culegere a datelor: CAWI
- Grup țintă: copii cu vârste între 12 și 17 ani
- Eșantion: neprobabilistic
- Număr respondenți: 1.652
- Analiza datelor: analiză statistică descriptivă și inferențială
- Perioada de culegere: noiembrie – decembrie 2025
Principale rezultate și teme din Studiul „Comportamente Periculoase ale Tinerilor pe Internet” (12-17 ani)
Timpul online și riscurile:
Valoarea medie este de 3 ore și peste pe zi, prag de la care riscurile cresc exponențial.
Timpul petrecut online crește odată cu vârsta copilului. Fetele și copiii din mediul urban petrec mai mult timp.
Controlul parental este insuficient:
- Doar 1 din 10 părinți utilizează aplicații de control parental.
- Aproximativ 15% dintre părinți oferă control verbal sau sfaturi.
- 3 din 10 copii își ascund activitatea online de părinți.
- Doar 28% dintre părinți au competențe digitale de bază, mulți fiind depășiți de complexitatea tehnologiei.
Activitățile și pericolele online:
Consumul de conținut: 9 din 10 copii urmăresc filmulețe scurte pe TikTok (30-60 secunde), expunându-se la violență, cyberbullying, auto-vătămare și erodându-și capacitatea de concentrare.
Interacțiuni: Mesageria este predominantă, facilitând schimbul de idei și materiale, dar și expunerea la persoane necunoscute.
Inteligența Artificială: 3 din 10 copii interacționează cu aplicații de AI, mai mult decât adulții, ridicând întrebări privind capacitatea lor de înțelegere și siguranța informațiilor.
Accesul la rețele sociale: 94% dintre copiii de peste 12 ani folosesc rețele sociale, multe nefiind concepute pentru minori.
Incidente online frecvente:
Contact cu străini: 1 din 2 copii a fost contactat de un adult străin online; 1 din 3 a considerat interacțiunea neplăcută (risc mai mare pentru fete și vârste mai mari).
Cyberbullying: Aproape 6 din 10 copii au fost martori la cyberbullying, iar aproximativ jumătate dintre aceștia au fost și victime.
Reclame la pariuri: Aproape 7 din 10 copii au întâlnit reclame la pariuri online.
Reclame la substanțe interzise: O majoritate solidă a copiilor a văzut reclame la alcool, tutun, medicamente sau alte substanțe. 3% au admis că au cumpărat (produse de vaping, alcool, petarde), fetele fiind la un risc mai mare de a cumpăra substanțe de slăbit.
Trenduri periculoase: 6 din 10 copii au întâlnit trenduri online riscante, iar 4% au participat.
Concluziile Studiului și Recomandări
Normalizarea riscurilor și absența controlului: Comportamentele online riscante sunt normalizate, iar controlul parental este aproape inexistent. Părinții nu au instrumente sau cunoștințe adecvate pentru a-și proteja copiii.
Lipsa de sprijin parental: Părinții sunt „dezarmați” în fața „puterii colosale” a rețelelor sociale și a lipsei lor de competențe digitale de bază.
Designul platformelor: Rețelele sociale nu sunt create pentru copii, ci pentru adulți, ceea ce duce la expunerea minorilor la violență extremă, sexualitate explicită și exploatare.
Rolul autorităților: Este imperativ ca autoritățile să intervină prin legi clare și eficiente, care să prevină accesul copiilor la situații de risc și să sprijine părinții în eforturile lor de protejare.
Propuneri Legislative și Soluții din Partea „Salvați Copiii”
Organizația a adresat autorităților legiuitoare o propunere pentru reglementări urgente privind accesul minorilor la rețelele sociale, incluzând:
- Interdicție efectivă a accesului sub 13 ani.
- Acces condiționat între 13 și 15 ani, doar cu acord parental evaluat.
- Educație digitală în curriculumul școlar.
- Sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi minorilor.
- Alternative offline: Crearea de locuri de petrecere a timpului liber cu acces gratuit (sport, socializare) pentru a oferi alternative sănătoase timpului petrecut online.
- Exemplul altor țări: România este încurajată să urmeze exemplul altor țări (Australia, Danemarca, Spania, Germania, Franța, Cehia) care implementează deja astfel de reglementări.
Conținut ilegal și exploatare: mii de raportări, multe generate chiar de copii
Prin mecanismele de raportare gestionate de Salvați Copiii, au fost semnalate zeci de mii de materiale online ilegale cu minori, iar un fapt considerat extrem de grav este că aproape 84% dintre aceste materiale au fost generate chiar de copii, de multe ori în contexte de manipulare sau șantaj.
Organizația a lansat campanii de conștientizare precum „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, pentru a atrage atenția asupra consecințelor devastatoare ale distribuirii imaginilor intime între minori.
Informații utile:
Pentru a combate agresiunea online, Salvaţi Copiii România invită toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar să organizeze sesiuni de informare cu elevii, folosind materialele educaţionale gratuite disponibile pe platforma https://oradenet.ro/profesori-si-specialisti/
În cadrul liniei de consiliere disponibilă pe https://oradenet.ro/linia-de-consiliere/, care se adresează în principal copiilor şi adolescenţilor care sunt afectaţi de problemele întâmpinate în mediul digital, au fost primite peste 15.800 de solicitări, subiectele cele mai des întâlnite fiind nevoia de educaţie media, identitate online, cyberbullying-ul şi abilităţile tehnice.
Salvaţi Copiii România continuă să sprijine copiii prin:
Centrul de resurse pentru protecţia copiilor pe Internet, disponibil pe platforma oradenet.ro – resurse educaţionale pentru profesori, specialişti, părinţi şi elevi;
Linia de consiliere – serviciu gratuit pentru copii, părinţi, profesori şi specialişti;
Linia de raportare esc_ABUZ – unde utilizatorii pot semnala conţinut online dăunător, legal şi ilegal.