Peste o treime dintre minorii participanți la un studiu Salvați Copiii spun că au fost jigniți sau deranjați pe Internet, iar unul din cinci spune că i s-au cerut imagini nud / Recomandările organizației privind folosirea Internetului de către copii

1.182 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Aproximativ o treime dintre copiii care au participat la un recent sondaj Salvați Copiii spun că au primit pe Internet conținut ce include nuditate, iar 20% afirmă că li s-au cerut imagini cu ei nud. Mai bine de o treime spun că au fost jigniți sau deranjați de către alte persoane, pe Internet. Dar foarte puțini spun că au reacționat în vreun fel la astfel de situații. Potrivit sondajului, peste trei sferturi dintre copiii participanți petrec cel puțin patru ore online. Organizația oferă și o serie de recomandări pentru autorități, școli, profesori și părinți, cu privire la folosirea internetului de către copii.

Analiza scoate în evidență o serie de probleme privind siguranța copiilor și adolescenților în mediul online, în contextul consumului foarte ridicat de Internet.

Potrivit studiului, 78% dintre respondenți spun că utilizează Internetul zilnic, timp de cel puțin 4 ore. Doar 3% dintre ei folosesc Internetul mai puțin de o oră pe zi. Ei petrec timp online în principal pentru a urmări conținut postat de alți utilizatori (70%), pentru a se juca (70%), pentru a folosi rețelele sociale (67%).

  • Doar 46% dintre respondenți spun că folosesc Internetul pentru a se informa pe teme de actualitate. 63% spun că îl folosesc pentru a căuta informații pentru școală. O treime (34%) spun că folosesc Internetul pentru a publica diverse conținuturi create de ei.
Sursa: Studiu Salvati Copiii

În contextul în care activitățile sociale atrag cel mai mare interes al copiilor și adolescenților pentru folosirea mediului online, sondajul semnalează probleme privind siguranța acestora online.

Astfel, mai bine de o treime (37%) spun că au fost jigniți sau deranjați în timp ce stăteau pe Internet – procent semnificativ mai mare pentru adolescenți (42%) și pentru fete (cu 10 puncte procentuale mai mult ca băieții). 

Sursa: Studiu Salvati Copiii

10% dintre respondenți spun că au fost amenințați online, 25% – că au primit mesaje supărătoare sau jignitoare, 7% – că au fost postate mesaje supărătoare sau jignitoare despre ei.

Foarte puțini (23%) spun că au discutat cu cineva despre astfel de situații, cei mai mulți spunând că au încercat să rezolve singuri problema (37%) sau să o facă pe persoana care i-a supărat să îi lase în pace (26). Prietenii sunt primii către care se întorc pentru a discuta despre asemenea situații (41%), urmați de părinți (36%). Doar 4% spun că au discutat despre astfel de situații cu un profesor.

Sursa: Studiu Salvati Copiii

Jumătate dintre respondenți (49%) spun că li s-a întâmplat să găsească pe Internet diverse forme de conținut inconfortabil, dar cei mai mulți (61%) spun că n u au raportat acest conținut.

Dar aproape o treime dintre respondenți spun că au primit mesaje, imagini sau videouri cu conținut ce înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale, iar 10% spun că au primit – anume, mesaje trimise personal, nu găsite întâmplător – astfel de mesaje cel puțin lunar.

Sursa: Studiu Salvati Copiii

Iar o cincime dintre respondenți (20%) spun că li s-au cerut imagini care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. Majoritatea afirmă că cel care le-a solicitat acest lucru era o persoană adultă. Procentul copiilor cu vârste între 15-17 ani și al fetelor care afirmă acest lucru este considerabil mai mare.

Sursa: Studiu Salvati Copiii
Recomandările Salvați Copiii pentru autorități, școli, profesori și părinți

În cadrul aceluiași studiu, organizația Salvați Copiii propune și un set de recomandări legate de modul cum elevii folosesc Internetul.

Printre recomandările pentru autorități:

• Includerea în documentele naționale strategice din sfera reglementării stării de bine a copilului, a aspectelor care vizează prevenția și intervenția în situații de risc întâlnite pe Internet (ex. cyberbullying, sexting, grooming, dependența de Internet).

• Încurajarea și susținerea programelor de formare continuă pentru cadrele didactice și consilierii școlari, în vederea recunoașterii și gestionării adecvate a situațiilor de risc întâlnite de elevi în mediul online, cyberbullingul fiind structural și cauzal legat bullyingul manifestat fizic prin amenințare, violență fizică, intimidare, hărțuire și discriminare.

• Includerea noțiunilor privind folosirea utilă, creative și sigură a Internetului în programa școlară destinată tuturor ciclurilor de învățământ preuniversitar, prin formule curriculare transversale astfel încât fiecare domeniu să cuprindă informații în interesul copiilor și siguranței lor în folosirea spațiului online.

• Susținerea copiilor în dezvoltarea de campanii și proiecte de informare și promovare în comunitățile în care trăiesc și în unitățile școlare.

• Crearea și multiplicarea oportunităților de petrecere a timpului liber pentru copii prin activități sportive, artistice, educaționale: amenajarea de parcuri și locuri destinate practicării sportului, cluburi sportive/artistice/științifice etc.

Printre recomandările pentru școli și profesori:

• Preluarea bunelor practici cu privire la utilizarea Internetului și dispozitivelor mobile, la prevenirea și gestionarea situațiilor de risc, de către Ministerul Educației și inspectoratele școlare și includerea acestora în Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru ca acestea să fie incluse progresiv în toate unitățile școlare.

• Actualizarea dispozitivelor și computerelor din cadrul școlii astfel încât aplicațiile, filtrele sau sistemele de protecție să fie funcționale.

Realizarea de evaluări periodice a percepției copiilor despre climatul școlar, ceea ce va permite identificarea situațiilor de risc și a soluțiilor la acestea, prevalența fenomenului de bullying/cyberbullying și nevoile de formare a cadrelor didactice.

• Folosirea Internetului, dispozitivelor digitale și aplicațiilor software în actul educațional. Consultarea și implicarea elevilor în dezvoltarea planurilor de lecții și activităților educaționale.

• Organizarea periodică de sesiuni de formare a consilierilor școlari pentru înțelegerea corelației dintre bullying și cyberbullying, pentru identificarea problemelor specifice și derularea activităților de consiliere educaţională individuală sau de grup de prevenire.

Printre recomandările pentru părinți:

• Informarea cu privire la oportunitățile și riscurile pe care le implică accesarea Internetului și folosirea dispozitivelor mobile de către copii și pregătirea lor astfel încât părinții să devină membri eficienți în grupurile de acțiune anti-bullying.

• Pregătirea lor pentru a ști, prin comunicare deschisă copiii și metode pozitive de disciplinare, cum să gestioneze situațiile dificile privind folosirea excesivă și fără măsuri de siguranță a Internetului de către copiii lor, evitând pedepsirea și învinovățirea copiilor lor.

• Adoptarea unui comportament echilibrat în folosirea Internetului și a dispozitivelor mobile care să servească drept model pentru copil, inclusiv prin negocierea și stabilirea unor reguli de utilizare și comportament pe Internet, împreună cu copilul.

Foto © Monkey Business ImagesDreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

EXCLUSIV Mircea Miclea, reacție dură la menținerea în școli, fără verificare științifică, a programului cu erori „Neuroștiința la clasă”: Poziția Ministerului este total greșită, aduce a poziție de Ev Mediu Timpuriu. Ignorarea acurateței și actualității informației științifice este o ilegalitate

Profesorul Mircea Miclea reacționează dur la anunțul ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de introducere în școli a unui program care nu a fost verificat de specialiștii Ministerului “din perspectiva acurateței sau…
Vezi articolul

Viitorul digital al învățământului superior: universitățile au acționat bine în pandemie, dar pentru programe online sustenabile au nevoie de mult mai multe resurse tehnice, educaționale și financiare – raport al Comisiei Europene

Instituțiile de învățământ superior au dovedit, pe parcursul pandemiei Covid-19, o capacitate foarte mare de adaptare la modelele digitale de predare, însă au nevoie de foarte multe resurse suplimentare și…
Vezi articolul