Cu siguranță este mai mult decât un eșec, este dramatic, spune Sorin Cîmpeanu despre „Generația 2022”, din care doar 84 de mii de copii au luat Bacul, din cei 204 mii care au intrat în clasa I în 2010 / „Am cerut imperativ”, pentru astăzi, o analiză cu privire la diferența dintre cei 40.000 care au început clasa a XII-a în septembrie și nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat

Foto: Captură video Digi24

Ministrul Educației a anunțat că „a cerut imperativ” o analiză pentru situația celor peste 40.000 de elevi care deși au fost înscriși în clasa a XII-a în septembrie 2021 nu s-au regăsit și printre înscrișii la examenul de Bacalaureat. Anunțul a fost făcut la DigiFM și vine la 22 de zile distanță după ce Edupedu.ro a semnalat într-o analiză acest fenomen.

Ministrul a catalogat drept „mai mult decât un eșec, este dramatic” faptul că din Generația 2022, care a început cu aproape 204 mii de copii în anul 2010, când au intrat în clasa I, doar 84.880 de elevi au reușit să promoveze Bacalaureatul. Oficialul răspuns astfel unei întrebări a moderatorului emisiunii, Adrian Cojocaru, despre situația expusă în analiza Edupedu.ro.

Reamintim că pe 6 iunie 2022 Edupedu.ro a scris despre cei peste 40 de mii de elevi care au fost anul acesta în clasa a XII-a și care nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat 2022, cei mai mulți din ultimii 4 ani.

Luni, pe 27 iunie, Edupedu.ro a analizat și situația Generației 2022, din care doar 84 de mii de tineri din promoția curentă au promovat bacalaureatul, iar asta înseamnă că, raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2010, în urmă cu 12 ani, vor ieși din școală cu diplomă de BAC doar puțin peste 2 din 5 din generația respectivă – 41,6%.

Sorin Cîmpeanu a spus că „aș vrea să fie luați în considerare și copiii care au ales să meargă în învățământul profesional, în școli profesionale și asta îi duce pe o altă rută care din păcate, în prezent, nu se finalizează cu examenul de bacalaureat”. Potrivit analizei Edupedu.ro, citate, ar fi vorba despre puțin peste 32 de mii de elevi care în clasa a IX-a au ales ruta școlilor profesionale. Vezi aici cronologia completă a acestei generații de copii.

Ce a declarat Sorin Cîmpeanu la DigiFM: „Cu siguranță este mai mult decât un eșec, este dramatic. Știind foarte bine trendul demografic, știind foarte bine problemele generate de migrație și, din păcate, am amintit deja problema abandonului școlar. Însă aș vrea, multă lume se pricepe, poate am și eu șanse să vă explic următorul lucru. Cei care au susținut Bacalaureatul anul acesta sunt cei înscriși la bacalaureat sunt 126.000, 111.000 din promoția curentă și 15.000 din promoția anterioară. Deci 111.000 din promoția curentă. Înainte de contestații 89.000 au promovat Bacalaureatul, aș vrea să subliniez că sunt cu 3.000 mai mult decât anul trecut în condițiile în care am avut cu peste 7.000 mai puțini candidați. Candidații sunt din ce în ce mai puțini. 

Revin la cei 111.000 din promoția curentă care s-au înscris la Bacalaureat. Acești 111.000 în anul 2018 au intrat în liceu. Știți câți au intrat în liceu cu note peste 5 în anul 2018, vă spun eu: 105.000. Deci, să vedem filmul. 105.000 elevi au intrat în clasa a IX-a, în anul 2018, cu note peste 5. Din acești 105.000, au reușit să se înscrie la Bacalaureat. 111.000. Asta înseamnă că peste cei 105.000 care au avut note peste nota 5 atunci când au intrat în clasa a IX-a s-au adăugat și o parte din cei 142.000 care au intrat în total, înseamnă că am avut un număr important de elevi care, deși au intrat cu note sub cinci au reușit să-și încheie situația școlară și să intre în examenul de Bacalaureat. Asta se întâmpla în urmă cu patru ani. Dacă derulăm filmul înapoi cu alți 8 ani, sigur că o să ajungem la problema abandonului școlar.

Moderator: Mai mult de jumătate au abandonat, au plecat din țară, pur și simplu…

Sorin Cîmpeanu: Sunt foarte multe motive. Spun acest lucru: aș vrea să fie luați în considerare și copiii care au ales să meargă în învățământul profesional, în școli profesionale și asta îi duce pe o altă rută care din păcate, în prezent, nu se finalizează cu examenele de bacalaureat.

Moderator: Aveți date în prezent despre câți copii au plecat din țară în această cohortă, câți sunt în profesionale și câți au abandonat pur și simplu școala?

Sorin Cîmpeanu: La Ministerul Educației avem date ce țin de sistemul de educație. Datele care țin de tinerii care au plecat din țară nu se găsesc la Ministerul Educației. O interconectare a bazelor de date este absolut necesară, pentru că atunci când într-o anumită circumscripție căutăm să vedem care este populația școlară care va intra în clasa pregătitoare, lucrurile se fac deloc conform cu ceea ce ar trebui să se întâmple în secolul XXI. Ar trebui să existe o interconectare de a bazei de date de la evidența populației cu baza de date a Ministerului Educației, acest lucru nu există. Deci cu atât mai puțin pot să vă răspund la întrebarea „câți au plecat din țară?”.

Pot să vă răspund, însă, la întrebarea „câți se regăsesc în sistemul de educație?”. În cursul zilei de astăzi am solicitat imperativ să avem o situație cu privire la diferența dintre cei care au început clasa a XII-a, în total în învățământul de stat și învățământul particular. Sunt 152.000 de elevi care au început clasa a XII-a în septembrie 2021. Elevi care ar fi trebuit să ajungă la Bacalaureat. în evidențele Ministerul Educației sunt 152.000. (…) Și au ajuns 111.000, pentru că ceilalți 15.000 sunt promoții anterioare.

Deci, practic față de cei 148.000 Învățământ de stat și 4.000 învățământ privat, diferența de 40.000 este dată de cei care pe perioada crizei sanitare s-au îndepărtat de școală și nu au mai revenit în școală și elevi care, deși au revenit în școală, deși au încercat să promoveze disciplinele astfel încât să aibă mediile încheiate pentru a se putea înscrie la examenul de Bacalaureat, nu au reușit să facă acest lucru. Situația pe care am cerut-o astăzi se referă tocmai la această… la vizibilitatea, evidențierea acestei diferențe: câți au încercat și nu au reușit să promoveze. Vom avea, la sfârșitul zilei de astăzi această situație. Nu e simplu de făcut, trebuie la nivelul fiecărui județ, fiecare școală se raporteze fiecare clasă și situațiile școlare ale fiecărui elev, dar e datoria noastră să facem și să anunțăm public aceste rezultate”. 

Dacă elevii s-ar înscrie și niciunul nu ar promova Bacalaureatul, liceul respectiv nu ar mai avea dreptul, potrivit reglementărilor legale în vigoare, să înființeze clasa a IX-a în anul următor școlar. Deci de ce să riște? Neînființarea claselor a IX-a înseamnă pașaportul pentru desființarea școlii. În primă fază înseamnă eliminarea unor părți din normele profesorilor (orele de la clasele respective nu mai există), apoi pentru că nu ar avea elevi ar primi evident mai puțini bani prin costul standard per elev – finanțarea de bază. S-ar declanșa astfel un lung șir de evenimente care ar avea un drum mai scurt sau mai lung, dar cu final sigur – falimentul școlii și desființarea. Între timp se practică și se propășește falimentul educațional.

Dacă niciun elev nu intră în Bac, atunci metodologia făcută de Ministerul Educației nu penalizează în niciun fel liceul respectiv și îi dă voie să organizeze în continuare clasa a IX-a în anul școlar următor. Deci normele profesorilor sunt protejate, posturile directorilor la fel. Asta deși liceele acelea produc absolvenți de studii medii fără diplomă de Bacalaureat, fără nici măcar o încercare de obținere a unei diplome de Bacalaureat. Și poate cel mai important, fără să știe nimeni, în afară de profesorii lor, ce competențe au acei copii sau ce lipsuri în competențele pe care școala trebuia să le formeze au acei copii. Pentru că rolul Bacalaureatului este unic – este singura unitate de măsură din liceu, singura evaluare cu subiecte naționale din ciclul acesta de învățământ. (Analiza integrală aici)

Declarațiile de la DigiFM ale ministrului Educației:

Exit mobile version