Generația 2022. Peste 58% dintre copiii care intrau în urmă cu 12 ani în clasa I nu au promovat Bacalaureatul / Lista celor 15 miniștri ai Educației din cei 12 ani de școală

14.680 de vizualizări
Foto: captura royalmodels.ro
Doar 84 de mii de tineri din promoția curentă au promovat bacalaureatul, conform rezultatelor dinainte de contestații, după cum a anunțat Ministerul Educației. Raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2010, în urmă cu 12 ani, cei care vor ieși din școală cu diplomă de BAC înseamnă doar puțin peste 2 din 5 din generația respectivă – 41,6% au promovat examenul. Rezultatele pot fi influențate de contestații, așa că vom actualiza cifrele în momentul publicării datelor finale.

Între cei care 111.046 de tineri nu au promovat Bacalaureatul 2022 sunt și cei care nu au mai ajus la acest examen pentru că au abandonat școala, au emigrat sau care au ales învățământul profesional, plus cei care au rămas corigenți sau repetenți în clasa a XII-a. Una peste alta, cu toți acești copii, este cel mai mic număr de elevi care se înscriu la Bacalaureat în istoria postdecembristă a României, potrivit declarației Ministrului Educației.

Cronologia unei generații:

În 2010 intrau în clasa I – 203.926 de copii, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar al Ministerului Educației. Aceștia erau doar o parte dintre cei care aveau la acel moment 6-7 ani, vârstă școlară, în anul 2004 s-au născut, potrivit Institutului Național de Statistică 216.261 de copii.

Dintre cei 203.926 intrați în clasa I în anul 2010, cei mai mulți erau băieți – 105.482, fetele fiind în număr de 98.444. Pe medii, din rural erau 100.714, din urban 103.212 – datele sunt din raportul de cercetare „La şcoală – o privire asupra participării la educaţie folosind analiza pe cohortă”, publicat în 2017 de Institutul de Științe ale Educației (desființat în 2020 de ministrul Monica Anisie și transformat în direcție în cadrul CNPEE, în subordinea ministerului Educației) și UNICEF.

Dintre aceștia au mai ajuns în clasa a IV-a 193.603 copii, potrivit Raportului din 2014 pentru Evaluarea Național de la clasela a II-a , a IV-a și a VI-a, făcut de Centrul Național pentru Evaluare în Educație.

Există însă un alt raport, cel făcut de IȘE și UNICEF, care arată că în clasa a IV-a, adică la finalul anului școlar 2013-2014 erau de fapt 187.921 de elevi. Dintre aceștia, în mediul urban erau 96.288 de elevi, în rural erau 91.633 de copii.

Deja între 10.323 și 16.005 copii se pierduseră pe drum, în primii 4 ani de școală, potrivit datelor publice din cele două rapoarte analizate.

Din păcate, deși acești elevi au avut din nou Evaluarea Națională, de această dată la finalul clasei a VI-a, în 2016, în raportul făcut de același CNEE (actual CNPEE) nu apare nicio referire la numărul de elevi din întreaga generație.

Au absolvit clasa a VIII-a 170.528 de elevi, potrivit raportului Ministerului Educației (pag. 27).

Dintre aceștia doar 150.603 s-au înscris la Evaluarea Națională 2018, de la finalul clasei a VIII-a, potrivit raportului după contestații al Ministerului Educației.

Defalcat, aceștia erau în procent de 56,1 din urban și doar 43,9% din rural. Adică 84.540 din orașe și 66.063 din sate. Pe sexe, generația de clasa a VIII-a care a dat Evaluarea Națională în 2018, era formată din 74.240 de băieți și 76.363 de fete.

De menționat aici că învățământul era obligatoriu până la clasa a X-a, la acel moment, așa că elevii absolvenți de clasa a VIII-a nu erau obligați să susțintă Evaluarea Națională, aceștia putând fi repartizați la liceu sau în învățământul profesional pe locurile rămase în urma repartizării computerizate, ca și în prezent.

În primul an de liceu/școală profesională, erau înscriși 170.657 de elevi, în anul școlar 2018-2019, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Dintre aceștia, 32.904 erau în școlile profesionale și duale. Asta înseamnă că, potrivit acestor date, 137.735 de elevi s-ar fi dus la liceu în clasa a IX-a.

S-au înscris la BAC doar 111.329 din generația curentă, în condițiile în care peste 40.000 de elevi care erau deja în clasa a XII-a, nu s-au mai înscris la examenul propriu-zis.

Raportat la câți elevi erau înscriși în clasa I cu 12 ani în urmă, la Bac s-au înscris 54,59%.

Au promovat examenul 89.054 de tineri, din care din generația actuală sunt 84.880, ce reprezintă 41,62% dintre copiii care intrau în urmă cu 12 ani în clasa I. Prin urmare, restul de 58.38% nu au mai ajuns la, ori nu au mai promovat Bacalaureatul.

Pentru că instabilitatea politicilor educaționale și inconsecvența/inconsistența acestora este dată și de schimbările de la vârful Ministerului Educației, iată care au fost cei 15 miniștri care au deținut acest portofoliu în perioada 2010-2022.

Lista ministrilor din septembrie 2010 până azi

  1. Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale. Nu a acordat cifre de școlarizare pentru înscrierea din nou a elevilor la Școlile de Arte și Meserii în anii 2010 și 2011, potrivit HG 364/2020 și HG 414/2011, dar a introdus învățământul profesional dual)
  2. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
  3. Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
  4. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme. Nu a acordat cifră de școlarizare pentru înscrierea din nou a absolvenților de gimnaziu la Școlile de Arte și meserii potrivit HG 549/2012)
  5. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.
  6. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
  7. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
  8. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
  9. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
  10. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
  11. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
  12. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
  13. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
  14. Monica Anisie 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 (PNL) După ce fusese secretar de stat pentru învățământ preuniversitar în 2016, Anisie ajunge ministru în guvernul Ludovic Orban – guvern minoritar al PNL. Are un mandat marcat de criza pandemică în care școala s-a desfășurat, ca în multe alte state, în format online sau hibrid.
  15. Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – prezent (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația, sub egida România Educată, primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani. În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar.

3 comentarii
  1. Deci singura problema a psd-ului in educatie a fost politizarea ei cat mai mare și imbecilizarea elevilor. Votați ciuma rosie in continuare, dragilor.

  2. De 10 ani se insista cu învățământul profesional. Cum poți face o statistica fara sa tii cont de absolvenții de anul trecut ai școlii profesionale? La încheierea cursurilor școlii profesionale se susține doar examen de Competențe Profesionale nivel 3 și nu se susține examen de bacalaureat. Și ar trebui sa se tina cont și de absolvenții de ciclu inferior al liceului. Poate multi elevi au renunțat la ciclul superior al liceului și au mers la munca să-și ajute familia puternic lovită de criza Covid$Catu&Orban&KW&Arafat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like