Viitorii directori ai școlilor publice din Spania trebuie să parcurgă un program de formare de minimum 120 de ore, care include leadership pedagogic, managementul școlii și al personalului, planificare strategică, evaluarea activității profesorilor, gestionarea conflictelor și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, scrie Eurydice, platforma Comisiei Europene pentru educație. La final, participanții trebuie să elaboreze un proiect de conducere pornind de la diagnoza unei școli, cu obiective, direcții de acțiune, responsabili, resurse și indicatori prin care să poată fi urmărite rezultatele.
Noul cadru național pentru pregătirea directorilor a fost stabilit prin Decretul Regal 414/2026, din 27 mai, publicat în Buletinul Oficial al Statului spaniol pe 29 mai. Actul normativ a intrat în vigoare la 1 iulie și se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.
Ministerul Educației din Spania prezintă conducerea școlilor drept „un factor-cheie pentru calitatea sistemului educațional” și arată că noul model urmărește un leadership partajat și colaborativ, centrat pe îmbunătățirea proceselor de predare și învățare.
Decretul stabilește un cadru comun la nivel național. Programele pot fi recunoscute de Ministerul Educației sau de administrațiile educaționale ale comunităților autonome, iar certificarea obținută după promovarea lor este valabilă pe întreg teritoriul Spaniei, pe durată nedeterminată, fără a exclude eventuale module ulterioare de actualizare stabilite de autoritățile regionale.
Formarea are o durată de minimum 120 de ore, la care administrațiile regionale pot adăuga propriile module. Cursurile pot fi organizate cu prezență fizică, la distanță sau într-un sistem mixt.
Pregătirea este obligatorie înainte de numirea în funcția de director pentru persoana care a câștigat procesul de selecție, dacă aceasta nu a parcurs deja programul sau nu se încadrează în excepțiile prevăzute de lege. În plus, administrațiile educaționale pot decide ca absolvirea programului să fie o condiție chiar pentru participarea la procedura de selecție.
Profesorii pot urma însă programul și înainte să candideze. Decretul permite participarea voluntară inclusiv a profesorilor titulari și interimari din școlile publice care nu participă în acel moment la un concurs pentru funcția de director. Absolvirea programului poate fi luată în calcul ca merit la selecția ulterioară, iar profesorii titulari au prioritate la participare.
Autoritățile educaționale trebuie, potrivit decretului, să asigure suficiente locuri astfel încât să existe personal pregătit pentru ocuparea funcțiilor de conducere și să promoveze atât formarea continuă a echipelor de conducere, cât și atragerea unor viitori directori de școli.
România: „Pixiada” înaintea concursului de directori din 2026
În România, noul concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct urmează să fie organizat în această toamnă, însă înaintea lui se desfășoară ceea ce Edupedu.ro a numit „Pixiada”: numirile temporare, prin detașare, ale directorilor și inspectorilor școlari care nu ocupă funcțiile prin concurs.
Miza este importantă inclusiv pentru viitorul concurs, deoarece inspectoratele școlare au un rol direct în organizarea acestuia în teritoriu.
Amploarea numirilor fără concurs este considerabilă. Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației în martie 2026, 5.841 de persoane conduceau școli prin detașare: 3.971 de directori și 1.870 de directori adjuncți.
În plus, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar, peste 1.100 de persoane la nivelul celor 42 de inspectorate, erau ocupate prin detașare în interesul învățământului, potrivit datelor Ministerului Educației citate de Edupedu.ro.
După această etapă a numirilor temporare urmează concursul pentru directori și directori adjuncți. Calendarul pregătit de Ministerul Educației prevede înscrierile în perioada 14 septembrie – 2 octombrie 2026, evaluarea competențelor pe 13 octombrie, proba scrisă pe 20 octombrie și interviurile între 12 și 27 noiembrie. Rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie.
Concursul din România cuprinde evaluarea competențelor, o probă scrisă și un interviu, iar proiectul de plan managerial este parte a procesului de selecție.
Prin comparație, modelul introdus acum de Spania presupune și o etapă distinctă de pregătire a viitorilor directori: minimum 120 de ore de formare în șase domenii, de la management și legislație la leadership pedagogic, dezvoltarea profesională a profesorilor și planificare strategică. Fiecare modul trebuie promovat, iar participanții elaborează un proiect de conducere pornind de la diagnoza unei școli, cu obiective, acțiuni și indicatori de monitorizare și evaluare.
Ce trebuie să învețe viitorii directori
Programul național spaniol este construit în jurul a șase module obligatorii:
Modulul I: Cadrul normativ aplicabil funcției de conducere
Viitorii directori trebuie să cunoască funcțiile și responsabilitățile directorului și ale echipei de conducere, legislația națională și regională privind educația, procedura administrativă, statutul funcționarilor, protecția datelor, managementul economic, achizițiile publice, normele privind climatul școlar și prevenirea riscurilor profesionale.
În același modul intră documentele instituționale ale școlii, inclusiv proiectul educațional și programarea generală anuală, precum și proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea acestora.
Modulul II: Organizarea și funcționarea școlii
Pregătirea acoperă organizarea și funcționarea unității de învățământ și a organismelor sale colegiale, managementul economic, administrarea spațiilor și a timpului, managementul personalului și al serviciilor complementare, al resurselor materiale și al activității administrative.
Un capitol separat este dedicat promovării și conducerii unei „comunități profesionale de învățare”.
Modulul III: Leadership pedagogic și dezvoltarea oamenilor
Este unul dintre cele mai ample domenii ale pregătirii. Viitorii directori studiază leadershipul partajat și distribuit, luarea deciziilor, rezolvarea conflictelor, gândirea sistemică și comunicarea.
În program sunt incluse explicit comunicarea asertivă și empatică și abilitățile socio-emoționale, dar și modele pedagogice, strategii didactice, managementul clasei și evaluarea formativă.
Decretul include și „instrumente și strategii de lucru colaborativ, de analiză și evaluare a activității didactice și de îmbunătățire profesională”, precum și dezvoltarea profesională continuă și sprijinirea sistematică a profesorilor și a celorlalți membri ai comunității educaționale.
Obiectivele stabilite prin decret prevăd că directorii trebuie să învețe să creeze un mediu de lucru colaborativ, în care profesorii să își poată împărtăși cunoștințele, să lucreze împreună și să își îmbunătățească practicile pedagogice. Directorii trebuie, de asemenea, să învețe să sprijine formarea echipei didactice și dezvoltarea competențelor și motivației profesionale.
Modulul IV: Participare, conviețuire și climatul instituțional
Viitorii directori sunt pregătiți pentru implicarea reală a elevilor și părinților în viața școlii, construirea unui climat bazat pe respect, cooperare și recunoașterea diversității și crearea unui mediu școlar sigur și incluziv.
Pregătirea privește atât starea de bine fizică, psihosocială și emoțională a elevilor, cât și pe cea a profesorilor și a celorlalți angajați.
Programul cuprinde și instrumente pentru prevenirea, medierea și rezolvarea conflictelor, precum și elaborarea, implementarea și evaluarea planului școlii privind conviețuirea.
Modulul V: Obiective și intervenție strategică
Un alt element central al pregătirii este utilizarea cercetării și a dovezilor în educație.
Directorii trebuie să învețe despre evaluările interne și externe ale școlii și despre construirea planurilor de îmbunătățire pornind de la analiza situației unității de învățământ.
Planificarea strategică trebuie să cuprindă obiective, rezultate urmărite, măsurile necesare pentru atingerea lor, termene și programarea activităților.
Modulul VI: Cum se construiește proiectul de conducere
Programul se încheie cu pregătirea candidatului pentru elaborarea unui proiect de conducere.
Primul pas prevăzut explicit de decret este realizarea unei diagnoze a școlii, ținând cont de contextul social și cultural în care aceasta funcționează. Candidatul trebuie să identifice punctele forte ale școlii și domeniile care necesită îmbunătățire.
Pe baza acestei diagnoze trebuie stabilite obiectivele, direcțiile de acțiune, persoanele responsabile, resursele, modul de organizare și calendarul.
Proiectul trebuie să prevadă inclusiv „indicatori de proces și de rezultat”, precum și modalitatea prin care implementarea lui va fi monitorizată și evaluată.
Articolul 6 din decret stabilește că fiecare participant trebuie să realizeze efectiv un asemenea proiect în timpul programului. Acesta trebuie să fie orientat spre succesul educațional al tuturor elevilor și să conțină cel puțin obiective, direcții de acțiune și indicatori de monitorizare și evaluare.
Documentul trebuie să pornească de la nevoile concrete ale școlii și să includă strategii prin care proiectul să fie construit participativ și prin consens.
Nu este suficientă prezența la cele 120 de ore
Programul nu se finalizează prin simpla participare la cursuri. Pentru fiecare sesiune de formare, administrația educațională stabilește criteriile de evaluare pentru fiecare modul, iar certificatul poate fi obținut numai dacă participantul promovează evaluarea fiecăruia dintre module, potrivit articolului 8 din Decretul Regal 414/2026.
Programele trebuie să fie tutorate și supervizate, iar modulele sunt evaluate de membri ai echipelor de conducere ale școlilor care au experiență dovedită în exercitarea funcțiilor de conducere.
Pentru anumite componente pot participa și inspectori școlari, profesori, cadre didactice și cercetători universitari, funcționari ai administrațiilor educaționale sau alți specialiști cu expertiză în domeniul respectiv.
Există și posibilitatea echivalării pregătirii. Persoanele care dețin un master sau un titlu oficial de studii postuniversitare în conducerea și managementul unităților de învățământ, care îndeplinește obiectivele stabilite de decret, sunt scutite de parcurgerea și evaluarea programului.
De la management administrativ la leadership pedagogic
Ministerul Educației din Spania explică faptul că noua reglementare urmărește consolidarea conducerii școlii din perspectiva unui model de leadership „partajat, colaborativ și centrat pe îmbunătățirea proceselor de predare și învățare”.
Aceeași orientare apare în motivarea decretului. Legea spaniolă tratează conducerea unităților de învățământ drept un factor-cheie pentru calitatea sistemului și urmărește combinarea responsabilității instituționale pentru administrarea școlii și a resurselor cu leadershipul și dinamizarea pedagogică, într-un model colaborativ și cu un echilibru între sarcinile administrative și cele pedagogice.
Noul sistem este aplicat din anul școlar 2026-2027. Decretul Regal 414/2026 a înlocuit reglementarea din 2014 privind formarea pentru exercitarea funcției de director. Acreditările obținute în vechiul sistem pot fi considerate echivalente dacă nu au trecut mai mult de opt ani de la eliberarea certificatului. După acest termen este necesară actualizarea competențelor prin modulele prevăzute de noua reglementare.